Pe aceeași temă
Libertatea de exprimare și independența presei din România ocupă un loc central în Raportul pe 2021 al Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului în România.
Raportul Departamentului de Stat al SUA arată că în România ”practicile de corupție au rămas larg răspândite, în ciuda mai multor urmăriri penale de profil înalt. În cursul anului au existat numeroase rapoarte privind corupția guvernamentală, uneori în condiții de impunitate. Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite”.
Problemele semnificative privind drepturile omului au inclus rapoarte credibile cu privire la cazuri de tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante din partea guvernului; corupție oficială gravă și generalizată; lipsa de investigare și de responsabilitate pentru violența bazată pe gen, inclusiv, dar fără a se limita la violența domestică și a partenerului intim și la violența sexuală; și abuzuri care vizează persoanele cu handicap instituționalizate.
În ceea ce privește anti-semitismul, Raportul arată că în cursul anului trecut doi parlamentari (senatorul AUR Sorin Lavric și deputatul PNL Daniel Gheorghe) au susținut în Parlament discursuri în cu tentă antisemită.
Principalele idei din Raportul Departamentului de Stat al SUA:
Sistemul judiciar a luat măsuri pentru a urmări în justiție și a pedepsi funcționarii care au comis abuzuri, însă autoritățile nu au dispus de mecanisme eficiente în acest sens și au întârziat procedurile care implicau presupuse abuzuri și corupție din partea poliției, ceea ce a dus la faptul că multe dintre cazuri s-au încheiat cu achitări. Impunitatea autorilor unor abuzuri împotriva drepturilor omului a reprezentat o problemă continuă.
La 13 decembrie, Consiliul Superior al Magistraturii l-a demis pe judecătorul proreformă Cristi Danileț pentru presupusa „conduită inadecvată pe rețelele de socializare”, după ce acesta a postat pe TikTok videoclipuri în care practica arte marțiale și tăia gardul viu din curtea sa, pe care consiliul le-a considerat indecente. Societatea civilă și formatorii de opinie au relatat că Danileț a fost înlăturat pentru că a criticat în mod vocal modificările controversate și favorabile corupției aduse legilor justiției în timpul guvernării anterioare conduse de Partidul Social Democrat. Danilet ar putea face apel la decizia consiliului. Un raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene din 8 iunie a remarcat, de asemenea, un model de proceduri disciplinare ale Inspecției Judiciare împotriva judecătorilor și procurorilor care au atras atenția asupra corupției.
Interferența arbitrară sau ilegală în viața privată, familie, domiciliu sau corespondență. Deși constituția și legea interzic astfel de acțiuni, au existat acuzații din partea ONG-urilor, a politicienilor și a jurnaliștilor că autoritățile nu au respectat drepturile individuale. Au existat rapoarte conform cărora autoritățile guvernamentale au intrat în locuințe fără autorizație judiciară sau autorizație corespunzătoare și au intervenit în mod ilegal în viața privată. Potrivit rapoartelor din mass-media, oficiali ai poliției și ai Ministerului de Interne au ordonat în mod nejustificat supravegherea lui Radu Gavriș, adjunctul șefului Poliției București, pentru a-l împiedica să concureze pentru un post de conducere în cadrul poliției. În ianuarie, mai mulți ofițeri de poliție au făcut o razie într-un restaurant unde Gavris și mai mulți procurori luau cina, presupunând că au încălcat restricțiile legate de COVID-19. În urma raidului, ministrul de interne a anunțat că Gavris a fost demis din funcția de coordonator al eforturilor anti-COVID-19. Mass-media și sindicatul polițiștilor Europol au sugerat că poliția a efectuat raidul pe baza informațiilor obținute în urma supravegherii.
Libertatea de exprimare, inclusiv a membrilor presei și a altor mijloace de informare în masă. Constituția prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei și ai altor mijloace de informare în masă, iar guvernul a respectat parțial acest drept. Organizațiile media independente au remarcat politizarea excesivă a mass-media, mecanismele de finanțare corupte, precum și politicile editoriale subordonate partidelor politice și intereselor proprietarilor. Reporterii și reprezentanții societății civile au declarat că libertatea lor de exprimare a fost, de asemenea, limitată de accesul restricționat la informațiile de interes public emise de guvern și de instituțiile publice, inclusiv cheltuielile, contractele sau licitațiile care implică fonduri publice, precum și dosarele academice ale funcționarilor și dosarele pandurilor. Reporterii și ONG-urile au fost adesea nevoiți să dea în judecată ministerele, agențiile sau entitățile locale controlate de stat pentru a avea acces la informații publice.
Libertatea de exprimare a membrilor presei și a altor mijloace de comunicare, inclusiv a celor online: În timp ce mass-media independente au fost active și au exprimat o mare varietate de opinii fără restricții evidente, politicienii sau cei care au legături strânse cu politicieni și grupuri politice, fie au deținut, fie au controlat indirect numeroase mijloace de informare în masă. Știrile și poziția editorială a acestor instituții reflectau frecvent opiniile proprietarilor lor și vizau criticile la adresa adversarilor politici și a altor organizații media.
Violența și hărțuirea: Unii reporteri din întreaga țară au continuat să fie hărțuiți, dați în judecată sau amenințați de către autoritățile pe care le investigau sau de către împuterniciții acestora. La 11 decembrie, poliția bucureșteană a reținut-o pe jurnalista italiană Lucia Goracci și echipa sa care lucrau pentru televiziunea de stat italiană RAI, la cererea senatorului Diana Sosoaca, care i-a reținut împotriva voinței lor în biroul său în timpul unui interviu convenit anterior cu privire la opiniile sale antivaccinare. Goracci a declarat că soțul senatoarei, Dumitru Silvestru Sosoaca, a mușcat-o de mână și a acuzat poliția că a urmat ordinele senatoarei în loc să o protejeze pe jurnalistă și echipa sa. Echipa RAI a fost eliberată de poliție după intervenția ambasadei Italiei. Până în decembrie, mai multe anchete penale erau în curs de desfășurare în legătură cu acest caz.
Pe 24 mai, Curtea de Apel București i-a condamnat pe fostul decan al Academiei de Poliție, Adrian Iacob, și pe adjunctul acestuia, Mihail Marcoci, la trei ani de închisoare cu suspendare, 120 de ore de muncă în folosul comunității și 80.000 de lei (18.900 de dolari) despăgubiri pentru victimă, pentru că au instigat un polițist la șantajarea și amenințarea cu moartea a unui reporter, Emilia Sercan. Sercan și Direcția Națională Anticorupție au făcut apel la sentință. În 2019, Sercan a primit amenințări cu moartea după ce un articol de jurnalism de investigație pe care l-a scris în PressOne.ro a reclamat mai multe cazuri de plagiat al tezelor de doctorat ale Academiei de Poliție, inclusiv al tezei decanului. Investigația lui Sercan a dus la pierderea dreptului Academiei de Poliție de a acorda diplome de doctorat.
Pe 16 septembrie, un grup de 20 de indivizi înarmați cu topoare și bastoane i-a atacat și bătut pe jurnalistul și cineastul Mihai Dragolea, regizorul Radu Constantin Mocanu și activistul de mediu Tiberiu Bosutar, care documentau tăierile ilegale de păduri într-o pădure din județul Suceava. Mass-media au relatat că două dintre victime și-au pierdut cunoștința, iar echipamentul de filmare a fost distrus de atacatori. Patru dintre cele 20 de persoane au fost arestate, fiind ulterior eliberate și plasate sub control judiciar de către procurori. Cazul a rămas în curs de desfășurare până în octombrie.
Oficialii de stat au intentat procese civile și penale nefondate împotriva jurnaliștilor de investigație, împiedicând funcționarea unor instituții media. De exemplu, pe tot parcursul anului, primarul sectorului 4 al Bucureștiului, Daniel Băluță, a intentat peste 30 de procese civile și plângeri administrative împotriva ziarului Libertatea și a cerut ziarului să nu-i mai menționeze numele în relatările sale. În perioada 20-21 mai, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a interogat redactori și angajați de rang înalt de la Libertatea și Newsweek România, ca răspuns la afirmațiile lui Baluta potrivit cărora reporterii ar fi format un grup de crimă organizată pentru a-l șantaja. Ambele publicații publicaseră un articol jurnalistic de investigație privind gestionarea defectuoasă a licitațiilor și contractelor publice de către Băluță. Organismele locale și internaționale de supraveghere a libertății presei, inclusiv Reporteri fără frontiere, au cerut autorităților să investigheze modul în care Direcția a gestionat cazul și metodele de interogare intimidante. În iunie, direcția a renunțat la unele dintre acuzațiile aduse reporterilor și a trimis restul cazurilor la Direcția Națională Anticorupție. Cazul a rămas în curs de soluționare până în noiembrie.
Legea prevede sancțiuni penale pentru corupția funcționarilor. Cu toate acestea, practicile de corupție au rămas larg răspândite, în ciuda mai multor urmăriri penale de profil înalt. În cursul anului au existat numeroase rapoarte privind corupția guvernamentală, uneori în condiții de impunitate.
Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite. De exemplu, la 13 octombrie, jurnaliștii de investigație de la Organized Crime and Corruption Reporting Project au publicat un articol în care se afirma că primarul în funcție al Secției 3 din București, Robert Negoiță, ar fi direcționat, între 2012 și 2014, 83 de milioane de euro (95,5 milioane de dolari) din fonduri publice către o rețea de societăți offshore legate de familia sa. În noiembrie, fostul senator și ministru al Transporturilor din partea Partidului Social Democrat, Dan Șova, a fost condamnat la patru ani de închisoare de către Curtea de Apel București pentru trafic de influență. Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, fostul ministru a primit 100.000 de euro (115.000 de dolari) de la o firmă de avocatură în schimbul folosirii influenței sale asupra directorului unei companii publice pentru a încheia mai multe contracte de consultanță juridică cu respectiva firmă de avocatură. Anchetatorii susțin că, în urma acestui aranjament, compania publică a plătit peste 1,3 milioane de lei (307.000 de dolari) firmei de avocatură.
Mita era frecventă în sectorul public, în special în domeniul sănătății. Agențiile executive individuale au fost lente în aplicarea sancțiunilor, iar organismele de inspecție ale agențiilor erau, în general, inactive. În timpul pandemiei COVID-19, Direcția Națională Anticorupție a lansat mai multe investigații privind fraude în domeniul achizițiilor publice legate de achiziționarea de echipamente de protecție personală și de ventilatoare. Aceste investigații erau în curs de desfășurare. La 21 septembrie, Direcția Națională Anticorupție a lansat, de asemenea, o investigație privind posibila utilizare abuzivă a fondurilor publice pentru decizia guvernului de a achiziționa 120 de milioane de doze de vaccin COVID pentru o populație adultă de aproximativ 14 milioane de persoane. Ancheta era în curs de desfășurare și nu a menționat nicio persoană anume.
Discriminarea împotriva romilor a continuat să fie o problemă. ONG-urile au raportat că romilor li s-a refuzat accesul sau li s-a refuzat serviciul în unele locuri publice. De asemenea, romii s-au confruntat cu un acces deficitar la serviciile guvernamentale, cu o lipsă de oportunități de angajare, cu rate ridicate de abandon școlar și cu o asistență medicală inadecvată. Potrivit unui raport publicat de ADHR-HC în decembrie 2020, romii s-au confruntat cu discriminare în sistemul de justiție penală. Unii avocați au refuzat să apere persoanele de etnie romă, în timp ce poliția, procurorii și judecătorii aveau stereotipuri negative despre romi. Grupurile de romi s-au plâns că au existat cazuri de hărțuire și brutalitate din partea poliției, inclusiv bătăi.
Etnicii maghiari au continuat să raporteze discriminare legată în principal de utilizarea limbii maghiare. Etnicii maghiari au raportat că guvernul nu a aplicat legea care prevede că minoritățile etnice au dreptul de a interacționa cu administrațiile locale în limba lor maternă în localitățile în care minoritatea reprezintă cel puțin 20 % din populație. Au existat în continuare rapoarte conform cărora autoritățile locale nu au aplicat legea care prevede ca localitățile cu o populație minoritară de cel puțin 20 % să aibă indicatoare rutiere bilingve. La 19 iulie, mass-media a raportat că un medic de la Spitalul Județean de Urgență Satu Mare a certat o femeie în vârstă de etnie maghiară pentru că a vorbit în limba maghiară în timp ce se afla în spital. Pacienta, care vorbea slab românește, se chinuia să-i explice medicului simptomele sale. Potrivit rezultatelor celui mai recent recensământ, 37,6 la sută din populația județului Satu Mare era de etnie maghiară. Conducerea Spitalului Județean de Urgență Satu Mare a inițiat o procedură disciplinară împotriva medicului.
Antisemitism. Pe 3 martie, deputatul Partidului Național Liberal Daniel Gheorghe a făcut declarații în Parlament în care l-a glorificat pe Mircea Vulcănescu. Mircea Vulcănescu a fost un criminal de război condamnat care, potrivit Institutului Wiesel, a susținut politici antisemite în calitate de membru al cabinetului în guvernul liderului celui de-al Doilea Război Mondial, Ion Antonescu. În timpul unei ședințe a Senatului din 8 martie, senatorul Alianței pentru Unitatea Românilor, Sorin Lavric, a făcut declarații antisemite referindu-se la teoria conspirației conform căreia evreii au inițiat și promovat comunismul. Declarațiile lui Lavric au fost făcute ca răspuns la criticile aduse de deputatul evreu Silviu Vexler la declarațiile unor parlamentari, printre care și Lavric, care au glorificat criminali de război din perioada Holocaustului și membri ai mișcării legionare. Alianța pentru Unitatea Românilor a postat discursul lui Lavric pe pagina sa oficială de Facebook și l-a descris ca făcând parte din lupta pentru istoria țării și sufletul națiunii.
Străzi, organizații, școli sau biblioteci au continuat să poarte numele unor persoane condamnate pentru crime de război sau crime împotriva umanității, potrivit Institutului Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului din România. De exemplu, Radu Gyr a fost un comandant și ideolog antisemit al mișcării fasciste legionare condamnat pentru crime de război. Institutul Wiesel a cerut redenumirea străzii Radu Gyr din Cluj-Napoca. Până în octombrie, administrația locală nu a schimbat numele străzii.
