Pe aceeași temă
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, l-a contactat, luni seară, potrivit unor surse oficiale, pe ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, pentru a discuta despre revendicările salariale ale magistraţilor, după ce mai multe instanţe au fost în grevă în cursul zilei de luni.
Potrivit aceloraşi surse, cei doi miniştri au stabilit ca, săptămâna viitoare, să invite la discuţii ordonatorii de credite şi reprezentanţii magistraţilor.
Anterior, ministrul Justiţiei declarase, pentru News.ro, că urmează să ia legătura cu ministrul Muncii, în urma protestelor de la nivelul instanţelor, despre care a susţinut că a aflat din presă.
"Politica salarială o face Ministerul Muncii. Voi lua legătura cu ministrul Dragoş Pîslaru, pentru ca ministerul condus de el să discute cu protestatarii despre revendicările lor", a spus Prună.
Instanţe din mai multe judeţe, între care Argeş, Vâlcea şi Dolj, au fost în grevă, luni, pentru a cere, printre altele, respectarea independenţei sistemului judiciar şi implementarea mai multor măsuri, cum ar fi înlăturarea discriminărilor salariale, revendicări care se regăsesc într-un memorandum publicat de către UNJR.
Iniţial s-a vehiculat că la acţiune participă mai multe instanţe din ţară, însă acestea au infirmat informaţia. Printre ele se numără Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj, Judecătoria Cluj, Curtea de Apel Oradea, precum şi Tribunalul Vaslui, ai cărui reprezentanţi au precizat, însă, pentru News.ro, că vor transmite marţi un comunicat.
Pe de altă parte, Parchetul instanţei supreme a precizat că niciun parchet din ţară nu protestează.
În data de 8 septembrie, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a publicat un memorandum legat de ”situaţia justiţiei în 2016”.
”Ca urmare a problemelor curente ce afectează sistemul judiciar, unele generate şi de acţiunile ministrului Justiţiei Raluca Prună, asociaţiile profesionale ale magistraţilor au înaintat spre instanţele şi parchetele din ţară următorul memorandum pentru a fi aprobat în Adunările Generale din perioada 5-16 septembrie 2016”, menţionează UNJR.
Memorandumul are 17 puncte legate sistemul juridic.
”Justiţia trebuie să aibă ca şi preocupare esenţială protecţia, promovarea şi garantarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. În faţa judecătorului cetăţeanul este egal cu statul”, se arată în memorandum,
UNJR cere prin document respectarea independenţei justiţiei şi a instanţelor.
”Celelalte puteri trebuie să asigure o independenţă reală a justiţiei, lipsită de orice tip de influenţe, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil şi accesibil, suport financiar, logistic şi uman suficient pentru o justiţie eficientă, modernă şi de calitate”, se menţionează în document.
Totodată, magistraţii solicită garantarea şi respectarea statutului magistraţilor, precum şi a independenţei acestora.
”Garantarea şi respectarea statutului magistraţilor, independenţei acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzătoare şi asigurarea unor condiţii de muncă decente în sistemul judiciar”, cer magistraţii.
Prin memorandum se solicită şi proceduri transparente în ceea ce priveşte numirile ”în funcţiile de conducere din Ministerul Public”, precum şi ”eliminarea factorului politic din numirile în funcţiile de conducere din Ministerul Public”.
Magistraţii mai cer şi ”asigurarea unei finanţări corespunzătoare bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public”, dar şi ”înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială”.
Prin memorandum se mai solicită ”asigurarea unei transparenţe depline în cooperarea instituţională cu serviciile de informaţii, respectarea strictă a cadrului legal şi asigurarea unui control jurisdicţional şi civil efectiv asupra activităţii acestora”.
Magistraţii mai vor, totodată şi ”crearea unui corp de poliţie judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public şi crearea prin lege a unei autorităţi civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privinţa garanţiilor tehnice şi legale”.
Memorandumul face şi precizări legate de procurori şi cere ”garantarea independenţei funcţionale” a acestora, ”atât faţă de Executiv cât şi în raport de ierarhia internă, în conformitate cu statutul acestuia de magistrat şi de reprezentant al autorităţii judecătoreşti”.
În finalul documentului, se arată că ”magistraţii îşi rezervă dreptul de a apela la toate formele democratice de acţiune pentru ca aceste solicitări să fie puse în practică”.
