Revista presei internaţionale - Republica Moldova

Fara Autor | 14.04.2009

Pe aceeași temă

ARIELLE THEDREL

„Revoluţia“ furată a moldovenilor

În ciuda represiunii şi a blocajului informaţional practicat de puterea de la Chişinău, 4.000 de sprijinitori ai opoziţiei din Moldova au manifestat duminică  în capitala micii republici pentru a denunţa „dictatura“ comuniştilor, învingători în alegerile legislative din 5 aprilie.

De la trimisul nostru special din Chişinău

Niciodată Moldova nu s-a simţit atât de singură. La o săptămână după manifestaţiile care au urmat alegerilor legislative din 5 aprilie, opoziţia refuză să se resemneze că revoluţia a fost furată. Sfidând climatul de frică instaurat de Partidul Comuniştilor aflat la putere, aproape 4.000 de persoane s-au strâns din nou duminică la Chişinău pentru a cere eliberarea sutelor de tineri arestaţi arbitrar săptămâna trecută. Toate drumurile spre capitală fuseseră blocate pentru a împiedica accesul altor protestatari care doreau să se alăture mişcării.

Cele trei formaţiuni de opoziţie intrate în parlament (Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat şi Alianţa „Moldova noastră“) au reuşit să constituie un front unit pentru a denunţa violările flagrante ale drepturilor omului. Cele mai multe dintre persoanele arestate par să fi fost judecate şi condamnate cu uşile închise în incinta posturilor de poliţie. Miercuri dimineaţă, cadavrul unui tânăr de 23 de ani, Valeriu Boboc, reţinut în ajun, a fost găsit în stradă. Tânărul, se pare, omorât în bătaie, a fost îngropat pe ascuns încă de duminică. Într-o scrisoare adresată ambasadorilor ţărilor occidentale, opoziţia cheamă Uniunea Europeană să trimită o comisie de anchetă internaţională pentru a face lumină asupra revoltelor de stradă care au izbucnit în capitala Moldovei şi asupra represiunii ce a urmat.

De o săptămână, campania de dezinformare orchestrată de comunişti se desfăşoară din plin. Ministru de Interne în perioada sovietică, preşedintele Vladimir Voronin a agitat ameninţarea „măsurilor ferme“ împotriva „fasciştilor beţi de furie“. În cel mai pur stil stalinist, agenţia oficială Moldpress a dezvoltat teoria complotului pus la cale de „forţe subversive străine care au încercat să dea o lovitură de stat cu ajutorul unor elemente criminale şi al reprezentanţilor lumii interlope“...

Mass-media, controlate în proporţie de 85% de comunişti, se străduiesc zilnic să discrediteze opoziţia, făcând-o responsabilă de actele de vandalism prezentate în continuu pe canalele de televiziune. Joi, o procedură penală a fost iniţiată contra principalilor lideri ai aceleiaşi opoziţii, acuzaţi de atentat la siguranţa statului. Intoxicarea mediatică a mers până la inventarea cazului unei persoane care ar fi murit în revoltele de stradă de marţi. Iar în timp ce atenţia este focalizată asupra pseudohuliganilor, profesorii sunt ameninţaţi cu concedierea, studenţii sunt arestaţi, jurnaliştii agresaţi. Site-ul web al Jurnalului de Chişinău, una dintre rarele publicaţii independente, se luptă cu cenzura. Reţinută timp de două ore de poliţie, redactoarea-şefă a ziarului a fost acuzată de spionaj pentru că a îndrăznit să scrie că, înaintea scrutinului, în timpul acestuia şi după, cărţile au fost mereu măsluite.

„Au votat 400.000 de morţi“

Observatorii OSCE au recunoscut din vârful buzelor că această campanie electorală a fost presărată cu tentative de intimidare a candidaţilor sau a alegătorilor şi că accesul la televiziunea publică a fost mai mult decât inegal. Fără să vrea, Biroul naţional de statistică pare să confirme falsificarea votului: în doi ani, numărul alegătorilor ar fi crescut cu 10%, în timp ce rata natalităţii este în cădere liberă. „Nu putem crede altceva decât că au votat 400.000 de morţi“, ironizează un observator occidental care are un prieten moldovean ce „a descoperit în ziua scrutinului că cinci persoane locuiau în garsoniera sa de 28 m.p.“...

De trei zile, opoziţia încearcă să verifice listele electorale. „În fiecare raion, însă, spune Iurie Leanca, tânăr deputat al Partidului Liberal-Democrat, autorităţile locale se străduie să ne pună piedici“. Există şi imaginile filmate de martori ale revoltelor de marţea trecută, ceea ce supără foarte mult autorităţile. Imaginile care circulă de mai multe zile pe Internet nu lasă loc nici unei îndoieli. Persoanele care au comis distrugeri în sediul Preşedinţiei şi au incendiat Parlamentul au fost teleghidate de forţe obscure. „Porţile Preşedinţiei şi ale Parlamentului s-au deschis ca prin minune“, spune un martor şi aproape peste tot erau uşor de recunoscut agenţi ai serviciilor secrete, cu capetele rase şi corp atletic.

Chişinăul este un sat. Conform fostului deputat Igor Klipi, care se afla şi el la faţa locului, „distrugerea Parlamentului a durat opt ore, iar poliţia nu a intervenit nicio clipă“. În timp ce o parte din clădire ardea, două echipe de pompieri priveau zâmbind spectacolul. Un film făcut de un amator arată poliţişti în uniformă spărgând o dală de beton şi transportând cu sacii bucăţi de pavaj depuse în faţa preşedinţiei. Un alt film prezintă acţiunile unui tânăr îmbrăcat în tricou portocaliu care înfige, singur, pe acoperişul Preşedinţiei steagurile european şi românesc în prezenţa a doi poliţişti care nu fac nimic pentru a-l împiedica.

Un observator european nu ezită să spună că „piesa care s-a jucat marţi este un remake al incendierii Reichstagului din 1933“. În ciuda condamnărilor venite din ţările occidentale, Moldova, această mică şi improbabilă ţară care visa să se alăture Europei, se teme astăzi că s-ar putea îndrepta către un regim dictatorial ca cel din Bielorusia.

Le Figaro, 12 aprilie 2009, Traducere de Florin Ţurcanu


VLADIMIR VORONIN:

„România nu poate să renunţe la dorinţele sale expansioniste“

Manifestanţii par să nu vă înţeleagă politica proeuropeană…
Li s-a băgat în cap că comuniştii nu sunt capabili să îi integreze în Europa şi nici să urmeze normele democratice sau să asigure libertatea informării. Protestează 2 sau 3% din populaţie, îndoctrinată de partidele politice, dar majoritatea susţine linia noastră de integrare europeană.

Dumneavoastră îi acuzaţi pe profesori că au o influenţă proastă asupra tinerilor. Cum aşa?
Profesorii din învăţământul mediu şi superior au jucat un rol foarte destructiv, mai ales la Chişinău, pentru că ei formează continuatori ai lui Ion Antonescu. Tinerii, care înainte se duceau în România fără viză, vor să călătorească în Europa la fel ca vecinii lor.

A complicat intrarea României în UE situaţia?
Aşa e. Eu am zis deja la Comisia Europeană că ar fi trebuit, odată cu acceptarea României în UE, să abolească vizele pentru cetăţenii din Moldova şi aşa nimeni nu ar mai fi vrut să îşi ia paşaport românesc. Oamenii au nevoie de paşaportul ăsta ca să călătorească. Dar cei de la UE sunt grei de cap. Am ridicat problema de mai multe ori şi i-am zis şi sâmbătă lui Javier Solana. Vom insista mai mult. În Europa vrem să intrăm prin Bruxelles, nu prin Bucureşti.

Dumneavoastră cereţi Bruxellesului să pună valorile democratice înaintea solidarităţii cu România, la ce vă aşteptaţi?
La nimic bun în viitorul apropiat. România nu îşi dă seama că e în UE şi trebuie să se supună unor reguli. România nu poate să renunţe la dorinţele sale expansioniste şi până acum refuză să semneze tratatul de frontieră şi cel referitor la relaţiile interstatale cu noi (...)

Unde eraţi în timpul atacului?
Aici, în parlament. Escorta mea nu le-a permis să intre în biroul meu. Când au distrus geamurile şi a început să fie curent, m-am mutat la guvern. Pe ei nu îi interesa rezultatul alegerilor. Problema nu este falsificarea. Voiau să folosească ocazia pentru a declanşa o aşa-zisă revoluţie colorată. Acelaşi scenariu ca la Belgrad, Tbilisi, Bişkek şi Kiev. Aici, la intrare, am fotografiat un iugoslav cu documente ale unei instituţii nord-americane. La 7 aprilie erau nouă persoane din Serbia care conduceau evenimentele şi agenţi ai serviciilor de securitate române. Am filmat totul şi putem să identificăm feţele tuturor fiarelor care au lovit poliţia. Îi vom aresta şi îi vom judeca. A fost şi tâlhărie. Au luat seiful de la trezorerie şi poliţia a găsit mobile de la parlament în 18 locuinţe.

El Pais, 13 aprilie 2009

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22