Pe aceeași temă
Deși aproape toți românii spun că au credința în Dumnezeu, doar o mică parte, mai precis 21% dintre ei spun că merg regulat la slujbele de duminică și mai puțin de jumătate dintre ei (44%) se roagă zilnic.
Autorii studiului realizat de Monitorul Social spun că ceea ce primează în declararea credinței este factorul identitar, iar trăirea în acord cu valorile și principiile creștine reprezintă mult mai puțin, în funcție de subiect.
Într-un articol din ziarul Adevărul, psihologul Mihai Copăceanu spune că simplul fapt că sunt botezați îi face pe oameni să declare că sunt creștini. „Apartenenţa la o religie creştină, de orice tip de confesiune - ortodoxă, catolică, protestantă, neoprotestantă - implică un botez, fie în primele luni de viaţă, fie la adolescenţă sau maturitate. Aşa s-ar explica cifra ridicată. Sunt creştin pentru că m-am botezat”, spune psihologul Mihai Copăceanu.
Pentru sociologul Mircea Kivu, faptul că 95% dintre români declară că cred în Dumnezeu se explică prin gândirea simplistă și a dorinței de confort. „Oamenii răspund în felul acesta fără să se gândească prea mult, e o mare doză de confort şi sunt diferenţe majore între noi şi cei de alte naţionalităţi. După cum vedem în statistici, în ciuda scandalurilor din ultima perioadă, biserica rămâne una din instituţiile în care populaţia are încredere”, a explicat şi sociologul Mircea Kivu.
Românii nu iau foarte în serios nici practicile religioase în ciuda faptului că se declară creștini. Iar mulți dintre cei care spun că sunt creștini ortodocși practicanți nu merg duminică de duminică la biserică.
„Creştinii din România practică religia la modul superficial. Dacă s-ar calcula numărul celor care merg la biserică săptămânal, cifra reală ar fi undeva sub 10%. Mulţi dintre cei 99% declaraţi nu-şi cunosc credinţa la nivel elementar, nu frecventează biserica decât la Paşte şi Crăciun, nu cunosc adevăruri de credinţă, nici cele 10 porunci, nici rugăciuni şi nici cine a scris Biblia”, declară psihologul Mihai Copăceanu.
Un alt contrast este procentajul redus al românilor care declară că vor să participe la referendumul pentru redefinirea familiei, 27%, și al celor care consideră că homosexualitatea ar trebui combătută (67%). Astfel, se poate trage concluzia că religiozitatea în România este un fenomen complex și multi-stratificat, existând multe stadii intermediare de poziționare între auto-identificarea generică drept “religioasă/religios” și activism/militantism.
Totuși, credința în Dumnezeu influențează viața majorității românilor. Cu toate că nu sunt creștini practicanți, decât într-o foarte mică măsură, românii vor să fie „oameni cu frica lui Dumnezeu”, chiar dacă „nu prea sunt duși la biserică”.
Conform studiului citat, 79% din români sunt de acord că „este necesar să crezi în Dumnezeu pentru a fi moral şi pentru a avea valori corecte. Totodată, 67% din respondenţi sunt de acord cu afirmaţia conform căreia „homosexualitatea trebuie descurajată de societate”.
„E vorba de diferenţa între faptul că spui că eşti creştin pentru că ai fost crescut ca atare, ai fost botezat, ţi s-a spus că eşti creştin şi practica de zi cu zi. Sunt foarte mulţi creştini, unii dintre ei chiar se consideră practicanţi care nu merg în fiecare duminică la biserică”, conchide sociologul Mircea Kivu.
De fapt, intoleranța românilor față de homosexualitate se datorează în mare parte influenței bisericii ortodoxe în societate. Alte biserici care se intitulează tot creștine, se prezintă mai tolerante față de homosexuali.
La nivel european, România ocupă locul şase din punct de vedere al procentului de creştini auto-declaraţi, la pol opus situându-se locuitorii Cehiei, unde 50% din locuitori susţin că sunt atei.
Conform unui studiu recent, 92% din locuitorii Republicii Moldova aparţin de biserica ortodoxă, ţări cu un procentaj mare de ortodocşi fiind Ucraina, Bulgaria, Bielorusia şi Rusia.
Cercetarea mai arată că este europenii practică creştinismul cu mai puţină pasiune decât creştinii din Statele Unite ale Americii, practicile lor religioase lăsând de dorit.
Acelaşi studiu notează că inclusiv procentul de catolici a scăzut din 1991 încoace. Cu toate acestea, credincioşii catolici sunt mai religioşi şi mai practicanţi decât cei ortodocşi, astfel că postul şi rugăciunea sunt luate mai în serios, conchide studiul citat.
