Pe aceeași temă
Daca viata politica romaneasca nu ar fi aruncata in derizoriu de televiziuni si de unii politicieni, probabil ca saptamana 16-22 ar fi fost definita ca un moment politic important, datorita adoptarii fara probleme, in numai cinci zile, a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat. Coalitia guvernamentala a trecut, asadar, cu bine de primul ei test important, in ciuda abtinerii deputatului PSD Mugur Surupaceanu. Dezbaterile parlamentare nu au fost insa doar o formalitate: parlamentarii din ambele tabere au depus un numar nemaiintalnit de amendamente - circa 7.000, adica o medie de 15 amendamente pe cap de parlamentar. Aceasta avalansa de amendamente a fost, pe de o parte, generata de sistemul de vot uninominal, care i-a obligat pe alesi sa se straduiasca sa fie vazuti ca se lupta sa indeplinesca promisiunile din campanie. De altfel, amendamentele propuse se refereau la proiecte de interes local, cum ar fi reparatii de drumuri comunale, scoli, gradinite si mai ales biserici. Pe de alta parte, PNL a incercat sa obtina un maximum de vizibilitate prin numarul mare de amendamente - 2.000, adica o medie de 21 de amendamente pe cap de penelist. Bine servit de televiziuni, PNL a reusit sa se remarce pe micile ecrane repetand la infinit ca puterea ar dispretui opozitia si nevoile reale ale tarii. Dorind sa se afirme ca lider al opozitiei ferm si intransigent, Calin Popescu Tariceanu a respins oferta guvernului de a aloca o suma de 50.000 de euro fiecarui colegiu PNL, fata de media de 70.000 de euro/colegiu pentru PSD si PD-L, desi vicepresedintii PNL Relu Fenechiu si Dan Radu Rusanu o acceptasera initial. Ca sa nu se intoarca totusi in colegii cu mana goala, Eugen Nicolaescu, Cristian David si Dan Radu Rusanu au preferat sa actioneze pe cont propriu si au obtinut la masa verde 1,2 milioane de lei de la buget.
Desi prima mare misiune a guvernului Boc - adoptarea bugetului - a fost indeplinita destul de eficient, alocarea fondurilor va continua sa genereze controverse politice si sindicale, fiind deja atacata in presa pentru favorizarea bisericilor, in dauna spitalelor, scolilor si gradinitelor, si pentru marirea salariilor preotilor, desi salariile altor bugetari au fost practic inghetate. Se pare insa ca parlamentarii conteaza mai mult pe capitalul politic pe care-l pot extrage din partea bisericii decat eventualele actiuni revendicative ale sindicatelor. Cum acestea din urma sunt controlate de PSD, probabil ca nu vor provoca daune majore linistii sociale, cel putin pana in luna aprilie, in ciuda amenintarii sindicatelor functionarilor publici.
Chiar si cu bugetul aprobat, nu a fost o saptamana usoara pentru partidele guvernamentale sau pentru premierul Emil Boc. Atat PSD, cat si PD-L au fost puse intr-o situatie jenanta de unele acuzatii privind legaturile lor cu lumea interlopa din judete. Astfel, dupa mai multe raiduri ale politiei judetului Timis, consilierul local PSD Lucian Torj a fost nevoit sa-si faca mea culpa, declarand: "imi pare rau ca i-am facut de rusine pe colegii de la PSD". Avea si de ce sa-si ceara scuze, de vreme ce ancheta politistilor de la Crima Organizata si a procurorilor DIICOT a scos la iveala ca era liderul unei bande de infractori, acuzati, printre altele, de proxenetism, santaj, tentativa de omor sau vatamari corporale grave.
Mult mai mediatizat, poate pentru ca privea un inalt functionar al administratiei centrale, a fost insa cazul pedelistului Constantin Iancu, nevoit sa demisioneze din functia de director al Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare dupa ce presa centrala (EVZ) a aratat ca este cercetat penal de DIICOT Dolj pentru ca in 2006 ar fi rapit si amenintat un om de afaceri de la care dorea sa obtina cesionarea unor actiuni. Povestea este complicata si greu de elucidat pentru ca ancheta treneaza de aproape trei ani, iar magistratii doljeni si-au pierdut, din pacate, credibilitatea. Totusi, cazul Iancu, ca si cazul Torj, scoate in evidenta faptul ca in teritoriu partidele sunt dependente de personaje dubioase si mai ales de banii acestora. Caci la ce altceva te poti gandi, cand Radu Berceanu, presedintele PD-L Dolj, care l-a propus pe Iancu pentru presedintia ANIF, declara senin ca in campanie, cand aceste acuzatii au aparut pentru prima data in presa, "am inteles ca nu e vreo problema" si se supara ca astfel de informatii apar "in momentul in care o persoana obtine o functie importanta". Sa intelegem oare ca dupa numirea unui demnitar presa nu mai are voie sa faca dezvaluiri despre trecutul sau dubios?
Alt motiv de atac in presa la adresa guvernului Boc a fost demiterea majoritatii covarsitoare a functionarilor din corpul de control al premierului. S-a facut mare caz de faptul ca printre cei demisi se numara o gravida, dar nu s-a raspuns la intrebarea: cum ar fi putut premierul Boc sa verifice activitatea guvernului Tariceanu cu ajutorul oamenilor numiti de insusi Calin Popescu Tariceanu? Oricum, verificarea va merge mai greu, pentru ca aproape toti cei demisi au intrat in concediu medical, ceea ce va intarzia punerea in aplicare a OUG 3/2009. Domnul Tariceanu si-a aparat oamenii cu vehementa, semn ca-i erau apropiati si ca inlocuirea lor il ingrijoreaza. Poate ca se teme ca scandalul concesiunii Sterling va avea urmari neplacute. Cum cea mai buna aparare e atacul, fostul premier i-a dat in judecata pe Emil Boc si Iulian Iancu pentru afirmatiile la adresa sa in legatura cu afacerea sus-amintita. Asteptam si replica guvernului prin propria actiune in justitie, astfel incat responsabilitatea domnului Tariceanu in cazul Sterling sa fie bine definita si eventual sanctionata. Sa speram ca nu asteptam prea mult de la guvern.
Aruncand, cum se cuvine, o privire si prin curtea PNL, vom constata ca partidul se pregateste pentru o competitie cu final anuntat, in ciuda faptului ca este in joc presedintia partidului: Ludovic Orban a renuntat la ideea de a concura in tandem cu Crin Antonescu si a anticipat ca unul dintre ei se va retrage pentru a-l sustine pe celalalt. Este, cum spuneam, o cursa fara emotii: orice nume ar iesi din urna de vot, tot Dinu Patriciu castiga. Mai interesanta a fost declaratia fostului premier Tariceanu cu privire la ministrul Justitiei Catalin Predoiu, care i-ar fi promis ca demisioneaza dupa aprobarea codurilor penal si civil si revine in PNL. Deducem ca partidul face presiuni asupra domnului Predoiu, nemultumit ca acesta avizeaza actele actualului guvern, desi "el acolo poate sa aiba si un rol activ, de a cenzura derapajele actualei puteri".
Lasandu-l pe premierul Boc sa-si bata capul cu bugetul, liderul PSD Mircea Geoana si-a vazut de campania electorala pentru prezidentiale si pentru europarlamentare. Aflat la o conferinta pentru lansarea programului politic al stangii europene - Manifesto 2009 -, domnul Geoana a anuntat ca PSD va lansa propriul program anticriza. Cum acesta este deja plin de promisiuni generoase, anticipam momente dificile in coalitie la primavara, cand va incepe cu adevarat campania si PSD va supralicita, cum a facut si pe vremea fostului guvern, caci partidul domnului Geoana nu are nici o problema sa joace la toate capetele existente. Deocamdata, in paralel cu demersurile preelectorale, domnul Geoana s-a ingrijit si de negocierile PD-L-PSD pentru impartirea functiilor care mai erau de impartit. Cu rezultate remarcabile, daca se confirma cele scrise in presa cu privire la atribuirea conducerii Eximbank cumnatului sau Ionut Costea (fratele doamnei Mihaela Geoana). PD-L ar urma sa primeasca in schimb conducerea CEC. Sa mai zica cineva ca PSD nu respecta familia!
