Pe aceeași temă
Specialiștii SRI au venit vineri la sediul companiei, cu aparatură specifică, pentru a verifica informațiile apărute în ultimele zile, scrie Sursa Zilei.
Serviciul Român de Informații a fost sesizat de conducerea companiei, după ce câţiva angajaţi au spus că au găsit nişte fire suspecte în unele birouri.
Descoperirea a fost făcută în data de 31 decembrie de către câţiva angajaţi ai Cupru Min care încercau să fixeze un calendar în peretele sălii de şedinţe. Atunci conducerea companiei a decis să solicite ajutorul poliţiei.
Reprezentanţi ai companiei şi-au amintit însă că în urmă cu aproape doi ani, în cadrul companiei, ar fi fost desfăşurate operaţiuni de interceptări într-un dosar care îl viza pe unul dintre foştii directori, acuzat de fapte de corupţie. Aparatura descoperită acum ar putea proveni de la acele interceptări, făcute de autorităţi.
Acum, SRI trebuie să lămurească dacă este vorba de aparatură sau doar componente rămase de la inetrcepturile făcute în 2013 și 2014 de procurorii anticorupție sau de un caz de spionaj.
Cupru Min Abrud deţine trei cariere şi exploatează 60% din rezervele de cupru ale României. Compania are peste 500 de angajaţi şi a avut, anul trecut, un profit net de aproape 6 milioane de lei.
Potrivit Evz, este puțin probabil ca tehnica descoperită acum să fi fost uitată de SRI după interceptările făcute pentru DNA în dosarul fostului director Gheorghe Iordache, trimis în judecată pentru dare de mită și abuz în serviciu într-un dosar în care este acuzat și directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Alba, Mihaela Mih-Dehelean.
SRI nu mai folosește astfel de aparatură, scrie Evz.
De asemenea, nu este de neglijat faptul că firma a făcut obiectul, în anii trecuți, mai multor încercări eșuate de privatizare, un proces de care s-au arătat interesate mai multe firme străine.
În 2012, guvernul a încercat să privatizeze Cupru Min, dar a cerut un preț mic, sub 60 de milioane euro. O firmă din Canada, înființată cu câteva luni înainte de demararea licitației și care avea legături cu Frank Timiș (inițiatorul proiectului de la Roșia Montana), a oferit peste 200 milioane de euro, dar cele două părți nu au ajuns la o înțelegere.
Apoi, statul a încercat să atragă firme dispuse să investească 40- 50 de milioane de euro în Cupru Min, în schimbul dobândirii titlului de partener, dar nici această variantă nu a funcționat.
