Pe aceeași temă
Teza „garanțiilor” a fost susținută de CSM.
Decizia CJUE înlătură argumentația că simpla existență a SIIJ „constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului”, mai spune ministrul Justiției, Stelian Ion.
Ministerul Justiției a transmis, miercuri, o analiză privind implicațiile deciziei pronunțate cu o zi în urmă de către CJUE în procesele reunite deschise de instanțe din România vizând cele mai importante modificări aduse de PSD-ALDE în justiție - înființarea controversatei secții de anchetare a magistraților, adoptarea unei Ordonanțe de Urgență care a permis numirea lui Lucian Netejoru la conducerea Inspecției Judiciare și caracterul obligatoriu al recomandărilor MCV.
Obligativitatea MCV
În analiza transmisă, Stelian Ion punctează că CJUE a stabilit că Decizia din 2006 privind instituirea MCV este obligatorie pentru România în toate elementele sale, adică atât în privința considerentelor (prin care instituirea MCV este justificată de imperativul remedierii deficiențelor din domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției), cât şi în privința "obiectivelor de referință” stabilite pentru țara noastră. Este vorba despre garantarea unui proces judiciar mai transparent și totodată mai eficient şi continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor cercetări profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt, respectiv, adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în administrația locală.
"România trebuie să țină seama în mod corespunzător de cerințele și de recomandările formulate în rapoartele MCV, având sarcina de a colabora cu bună credință cu Comisia pentru a surmonta dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea <<obiectivelor de referință>>, cu respectarea deplină a acestor obiective și a dispozițiilor tratatelor".
Conducerea interimară de la Inspecția Judiciară
Problema numirilor interimare în funcțiile de conducere de la Inspecția Judiciare și înființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție a fost soluţionată de CJUE tot din perspectiva caracterului obligatoriu al Deciziei privind instituirea MCV, pornindu-se de la constatarea că acest act al Comisiei acoperă sistemul judiciar din România în ansamblul său, arată ministrul Justiției.
Curtea a prezentat câteva garanții care trebuie să se regăsească printre normele care guvernează regimul disciplinar, astfel încât acesta să fie conform cerințelor de independență a magistraților. S-a remarcat că persoanele care ocupă funcții de conducere într-o instituție precum Inspecția Judiciară pot exercita o influență determinantă asupra activității acestuia. În plus, s-a arătat că dispozițiile care guvernează procedura de numire în aceste funcții trebuie să fie concepute astfel încât să nu poată da naștere niciunei îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor organului menționat ca instrument de presiune asupra activității judiciare sau de control politic al acestei activități, mai spune Stelian Ion.
El mai subliniază că CJUE a stabilit că normele care reglementează procedurile penale împotriva judecătorilor și a procurorilor nu pot avea ca efect expunerea magistraților învestiţi cu intrumentarea şi judecarea cauzelor de corupție la influențe directe sau indirecte ale puterilor legislativă și executivă.
Secția specială
Curtea a constatat că, din expunerea de motive a legii de înființare a SIIJ, secția este justificată prin necesitatea de a proteja judecătorii și procurorii împotriva unor plângeri penale arbitrare, fără a fi indicată vreo justificare legată de imperative întemeiate pe buna administrare a justiției.
Apoi, Curtea a stabilit, luând în considerare competențele, compunerea și funcționarea unei astfel de structuri, precum și contextul național relevant că exemplele practice din activitățile SIIJ sunt de natură să confirme realizarea riscului ca această secție să se asemene unui instrument de presiune politică și să intervină pentru a schimba cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare privind, printre altele, fapte de corupție la nivel înalt într-un mod care ridică îndoieli cu privire la obiectivitatea sa.
CJUE cere expres ca înființarea unei astfel de secții specializate să fie însoțită de două tipuri de garanții:
1) prin care să fie eliminat orice risc ca secția să poată fie folosită ca instrument de control politic al activității judecătorilor și procurorilor susceptibil să aducă atingere independenței acestora și
2) prin care să se garanteze că atribuțiile SIIJ vor fi exercitate asupra judecătorilor și procurorilor anchetați cu respectarea deplină a dreptului la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, a prezumției de nevinovăție și a dreptului la apărare astfel cum acestea decurg din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Stelian Ion susține că această constatare pune definitiv capăt dezbaterii publice conform căreia desființarea SIIJ ar trebui însoțită de anumite garanții şi înlătură tranşant argumentația că simpla existență a SIIJ „constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului”, respectiv că „se asigură, pe această cale, o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare”.
În fine, sub rezerva verificării şi de către instanțele naționale, CJUE a constatat că urmare a efectului combinat al numărului aparent considerabil redus de procurori încadrați în această secție, care nu ar dispune, în plus, nici de mijloacele, nici de experiența necesară pentru efectuarea unor anchete în cauze complexe de corupție, și al volumului suplimentar de muncă rezultat pentru acești procurori din transferul unor astfel de cauze de la secțiile competente pentru instrumentarea acestora, normele care reglementează organizarea și funcționarea SIIJ par a fi concepute astfel încât să împiedice instrumentarea cauzelor în care sunt implicaţi judecători și procurori anchetați de această structură, într-un termen rezonabil.
Reamintim că proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie eleborat de guvern a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu un amendament care prevede că judecătorii și procurorii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM. Stelian Ion a explicat că această variantă a fost o soluţie de compromis pentru adoptarea proiectului.
Guvernul a aprobat în 18 februarie proiectul legii privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Este vorba de proiectul făcut în mandatul fostului ministru al Justiției Cătălin Predoiu, din care au fost însă eliminate articolele care se refereau la "super-imunităţile" judecătorilor şi procurorilor, ceea ce a stârnit scandal în Consiliul Superior al Magistraturii, care, de altfel, l-a avizat negativ.
În proiectul de lege inițial era prevăzut ca începerea urmăririi penale a magistraților să fie condiționată de avizul procurorului general, iar procurorii și judecătorii să fie trimiși în judecată doar cu avizul secțiilor din CSM. Aceste prevederi au fost însă eliminate de noul ministru al Justiției Stelian Ion, care a intrat astfel în conflict cu CSM.
În Comisia Juridică a Camerei Deputaților, au fost aduse mai multe amendamente cu care ulterior actul normativ a trecut de votul deputaților.
