Pe aceeași temă
Publicatia canadiana The Globe and Mail descrie experienta companiei Gabriel Resources in Romania, concluzionand ca si alte companii miniere din Canada ar putea invata din experienta proiectului de la Rosia Montana. Daca proiectul de la Rosia Montana da gres, compania e de vina in egala masura cu "capriciile politicii romanesti".
La inceputul lunii noiembrie, guvernul Romaniei, asemenea unui imparat roman cu ocazia unei lupte de gladiatori, va decide soarta proiectului minier de 1,4 miliarde de dolari de la Rosia Montana al Gabriel Resources Ltd, din patria legendarului Dracula, Transilvania, scrie The Globe and Mail.
Votul poate fi pro sau contra, insa pretul actiunilor indica faptul ca sansele nu sunt de partea companiei din Toronto. Valoarea actiunilor Gabriel Resources s-a prabusit de la 1,47 dolari la 41 de centi la inceputul lunii septembrie, cand premierul Victor Ponta a declarat ca Parlamentul ar putea respinge proiectul de lege necesar pentru continuarea proiectului.
Publicatia canadiana aminteste de amenintarile companiei cu actionarea statului roman in instanta, cerand despagubiri de 4 miliarde de dolari, sustinand ca amenintarea este inca valabila.
Astfel, viitorul Rosia Montana sta in mainile parlamentarilor si ale avocatilor, nu ale inginerilor si finantistilor.
Gabriel Resources spune multe despre ce e bine si ce e rau in ceea ce priveste minele de aur canadiene, care domina industria. Aproximativ jumatate dintre cele mai mari companii miniere din lume sunt canadiene, printre ele numarandu-se Barrick, Goldcorp, Yamana, Kinross si Eldorado.
Aceste companii isi asuma riscuri mari, stau foarte bine la capitolul inginerie si finantare si, ocazional, sunt capabile sa creeze o valoare impresionanta. Au creat zeci de mii locuri de munca in tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare si au transformat bursa de la Toronto in cea mai mare bursa miniera din lume.
Pe de alta parte, continua jurnalistii canadieni, aceleasi companii sunt inclinate catre gafe spectaculoase, precum cea de a plati sume absurde pentru depozite de aur in regiuni in care nu ai alege sa iti petreci luna de miere, investitorii suferind apoi pierderi masive.
Din cand in cand, se fac vinovate de probleme de mediu, desi nu se compara cu cele din trecut, si mult prea des, de satisfacerea investitorilor in detrimentul altor actionari, precum comunitatile locale.
Gabriel Resources si-a creat in Romania imaginea de companie miniera nepasatoare. Lansata la mijlocul anilor 1990, planul companiei a fost sa faca rapid bani construind o mina-monstru cu patru cariere, pentru care ar fi urmat sa fie aruncati in aer doi munti, dislocate 2.000 de persoane si acoperita o intreaga vale cu resturi de roci si cianura. Intins pe o suprafata de aproape 300 de hectare, asa-numitul lac de decantare s-ar adanci la 180 de metri de la 70 de metri initial.
Unde a gresit Gabriel Resources
Dimensiunea minei si utilizarea cianurii a furnizat baza legitimitatii protestelor grupurilor de protectie a mediului. Greseala Gabriel Resources a fost ca nu a dat inapoi si nu a redimensionat proiectul la o scara mai mica, care sa puna accent pe crearea de locuri de munca.
O alta greseala a companiei a fost sa ameninte ca va da statul in judecata, Jonathan Henry, CEO al Gabriel Resources, devenind "cel mai detestat om din Romania".
De atunci, strazile Bucurestiului au fost umplute de protestele fata de proiectul Gabriel Resources. Daca proiectul va fi respins, compania canadiana poate da vina pe ea insasi, la fel ca si pe capriciile politicii romanesti. Companiile miniere canadiene se bucura de cel mai mare succes, insa cateva dintre ele inca mai au multe de invatat, concluzioneaza The Globe and Mail.
Sursa: ziare.com
