Tradiţia politizării, meteahna tuturor guvernelor

Andreea Pora | 28.04.2009

Pe aceeași temă

Adoptată şi publicată în Monitorul Oficial într-o singură zi, OU 37/2009 prevede că în 32 de zile de la intrarea în vigoare se desfiinţează funcţiile care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate. Deciziile de demitere au ajuns deja la cei vizaţi, iar în următoarele 30 de zile intră în vigoare preavizul impus de Codul Muncii pentru funcţiile de conducere, interval în care se vor desfăşura şi concursurile pentru desemnarea noilor şefi.

Metoda Nicolăescu, îmbunătăţită şi adăugită

Aşa-zişii candidaţi vor fi evaluaţi de comisii formate din specialişti în domeniul respectiv, din care va face parte şi câte un reprezentant al prefecturii din judeţ. Funcţiile de conducere vor fi exercitate de acum înainte pe baza unui contract de management, care va fi asimilat contractului individual de muncă. Va avea o durată de maximum patru ani şi va conţine, printre altele, obiectivele şi indicatorii specifici de performanţă. Noii directori trebuie să se angajeze, prin acelaşi contract, să elaboreze strategii conform politicii guvernului şi vor putea fi înlocuiţi foarte uşor în situaţia în care vor fi consideraţi „necorespunzători“.

Ideea contractului de management nu este nouă. Ea a fost brevetată în 2005–2006 de fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu, în marea acţiune numită „reforma spitalelor“, când, sub pretextul înlocuirii „dinozaurilor din sistem“, au fost aduşi în funcţiile de directori oameni ai alianţei portocalii. Şi atunci s-au organizat concursuri pe bază de proiecte de management, s-au încheiat contracte pentru eficientizare, rezultatul fiind doar schimbarea clientelei politice.

Guvernul nu dă o cifră a epuraţilor

Numărul celor vizaţi de Ordonanţa deconcentratelor este incert, cifrele mergând de la câteva mii până la 15.000 de oameni, dar guvernul nu a avansat încă o cifră oficială. Ministerul Muncii dă însă asigurări că nimeni nu va rămâne şomer, fiind vorba doar de funcţia de şef. „Nimeni dintre cei care vor să muncească în sistemul bugetar nu-şi va pierde locul de muncă. Însă ei trebuie să înţeleagă că niciun stat nu poate garanta funcţii de conducere“, a afirmat ministrul Marian Sârbu.

Cel mai afectat se pare că va fi Ministerul Educaţiei, care va destitui circa 10.000 de oameni care ocupă funcţii de conducere, şefii şi adjuncţii inspectoratelor şcolare, cei ai corpului didactic şi directorii de şcoli. De la Ministerul Agriculturii vor fi date afară 756 de persoane cu funcţii de conducere, cea mai mare parte de la direcţiile agricole judeţene şi de la Romsilva. De la instituţiile subordonate Ministerului Muncii vor zbura în jur de 500 de oameni (de la direcţiile judeţene, inspectorate teritoriale, case de pensii etc.), iar din instituţiile care ţin de Ministerul Mediului vor mai pleca 125 de persoane.

De la Fisc vor pleca 565 de oameni, iar de la direcţiile de sănătate publică din subordinea Ministerului Sănătăţii vor mai pleca doar 20–22 de oameni, pentru că aici s-a făcut deja o reorganizare, acum câteva luni. Cei 37 de directori ai direcţiilor pentru Cultură, din subordinea Ministerului Culturii, vor fi demişi, la fel ca şi 154 de persoane cu funcţii de conducere din subordinea Ministerului Tineretului şi Sporturilor.

Baronii îşi freacă mâinile

Cu toate că directoratele principalelor agenţii şi companii ale statului au fost deja împărţite algoritmic între PSD şi PD-L, curăţenia nu intrase chiar prin toate colţurile ţării şi nici nu ajunsese la deconcentratele de rangul doi. Asta spre nemulţumirea baronilor. De fapt, cel mai important efect al Ordonanţei va fi întărirea considerabilă a puterii baronilor locali, a căror independenţă faţă de liderii de la Bucureşti se va mări direct proporţional cu prietenii ce vor ajunge şefi. Nu e de ici, de colo să ai oamenii tăi la Garda Financiară, la OPC, Garda de Mediu, Inspecţia Muncii sau alte deconcentrate care i-ar fi putut „călca“ pe oamenii de afaceri ai judeţului.

Mai este vorba şi de satisfacerea clienţilor politici, a căror reactivare, în vederea campaniei, se impunea. Acesta este motivul pentru care baronii locali l-au presat pe Mircea Geoană să ia decizia adoptării Ordonanţei şi mai apoi au făcut zid în jurul ei. Marian Oprişan, de la Vrancea, declară, de exemplu, că „e o chestiune de bun-simţ“, Liviu Dragnea de la Teleorman că e vorba de „ieşirea din ipocrizie“, iar Cristian Boureanu că „ce atâta problemă, doar eu i-am numit acum patru ani“. În schimb, baronii liberali sunt neobişnuit de tăcuţi, Aristotel Căncescu simţind cum i se diminuează forţa de a tăia şi spânzura în judeţ.

Liberalii au făcut la fel

Dacă, în 2006, PNL susţinea depolitizarea administraţiei publice, la presiunea UE, după eliminearea din guvern a PD a insistat pentru schimbarea Statutului funcţionarului public şi pentru o lege prin care şefimea deconcentratelor să fie numită politic. „Sunt de acord să se revină la normalitate (veche legislaţie, n.r.), şi anume ca şefii serviciilor deconcentrate să poată fi schimbaţi şi numiţi odată cu schimbarea guvernelor“, spunea Nicolăescu la vremea respectivă. Ministrul critică şi actuala formă a Statutului funcţionarului public, iniţiată chiar de cabinetul Tăriceanu, în termeni care acum amintesc de Liviu Dragnea. „Legea are prevederi perverse şi care, uneori, ne face ipocriţi, care întăresc pe funcţii oameni din vechile structuri politice. Cred că legea ar trebui schimbată.“

Ideile conducerii PNL nu au fost transpuse în legislaţie de teama scandalului, preferându-se metoda epurării discrete, dar eficiente. În plus, PNL nu ar fi avut susţinere parlamentară pentru astfel de măsuri. Anul 2007 a fost marcat de o adevărată prigoană a şefimii PD, fiind schimbaţi din funcţie prefecţii, prin metoda „mobilităţii“, directorii şi directoraşii din descentralizate, astfel încât, în scurt timp, toate locurile au fost ocupate de clientela liberală.

Andronescu vrea să-i scape pe directori cu „o notă“

Ordonanţa deconcentratelor precizează, la alineatul 3 al articolului II, că în termen de 15 zile încetează contractele de management educaţional încheiate de directorii din învăţământ în temeiul Legii 128/1997 privind statutul personalului didactic.

Conform legii, contractele manageriale educaţionale se semnează de către ministrul Educaţiei „pentru directorii din învăţământul de stat liceal şi postliceal, precum şi cu directorii şi directorii adjuncţi din unităţile direct subordonate Ministerului Învăţământului“. Cu alte cuvinte, ar fi vizate aproximativ 10.000 de persoane, lucru de care Ecaterina Andronescu pare să nu aibă habar.

„Niciodată nu a fost vorba de directorii de şcoli, ci doar de inspectorii şcolari. Voi merge la minister să mă mai uit o dată în ordonanţă şi voi da o notă în teritoriu, dacă va fi nevoie, în care să precizez că directorii şcolilor nu intră în discuţie“, a declarat ministrul pentru Cotidianul. Ceea ce pare, iarăşi, să nu ştie Ecaterina Andronescu este că „o notă“ nu bate o ordonanţă de urgenţă.

Ministrul Orban, campion la epurări politice

Imediat după ce a devenit ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, care acum acuză OU de „genocid“, a trecut la epurări politice masive, folosind tot felul de metode pentru a ocoli Legea funcţionarilor publici. În doar 40 de zile de la numirea sa în funcţie, Orban a reuşit să schimbe 40 de directori de deconcentrate şi să pună în locul lor liberali.

Directorii înlocuiţi, într-o primă fază, au fost de la Compania de Autostrăzi, CFR SA, Registrul Auto Român, Autoritatea Rutieră Română, Societatea de Turism Feroviar, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Administraţia Canalelor Navigabile, Autoritatea Navală Română, Autoritatea Aeronautică Civilă, Tarom, Autoritatea Feroviară Română. La fel a procedat şi cu membrii Adunărilor Generale şi ai Consiliilor de Administraţie, unde oamenii numiţi de predecesorii săi, Gheorghe Dobre şi Radu Berceanu, au fost înlocuiţi cu apropiaţi ai săi. În Ministerul Transporturilor, secretarii de stat, consilierii, directorii şi chiar secretarele figurau în nenumărate CA, recordul deţinându-l Antonel Tănase, un apropiat al lui Orban de la Primăria Capitalei, care era în şapte CA şi AGA. La vremea respectivă, Orban declara cu totul altceva decât astăzi. „Este normal ca un ministru să îşi numească reprezentanţii în Adunările Generale ale Acţionarilor, Consiliile de Administraţie şi Consiliile de Conducere ale unităţilor aflate sub autoritatea, în subordinea şi în coordonarea ministerului pe care îl conduce, pentru a fi sigur că politica, strategiile şi deciziile manageriale sunt bine puse în practică.“

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22