Pe aceeași temă
Anunțul a fost făcut de ministrul Justiției Tudorel Toader, care a spus că ordonanța va extinde termenul contestaţiei în anulare, de la 30 de zile în prezent, la toate cazurile în care completul care a judecat a fost constituit nelegal.
„Dăm OUG pentru repunerea în termen a tuturor celor care au fost condamnaţi de către complete nelegal constituite şi vor putea face contestaţie în anulare, repuşi fiind în termen prin ordonanţă, iar instanţa, în complet legal constituit, va judeca”, a declarat ministrul Justiţiei.
El a spus că Ordonanța de Urgență este pregătită și că va fi adoptată "în cel mai scurt timp posibil"
"Ordonanța este pregatită, dar nu decid eu momentul cand o vom da (...) Eu am făcut draftul, doamna prim-ministru va decide, dar va fi în cel mai scurt timp posibil", a declarat Toader.
El a explicat că în baza acestei Ordonanțe cei care au fost condamnați definitiv și care au pierdut termenul de contestație vor putea face recurs în anulare. Ordonanța de Urgență va viza, practic, sentințele definitive date de completurile de 5 judecători de la instanța supremă începând cu anul 2014.
Potrivit Codului de Procedura Penala, termenul in care poate fi introdusa în acest moment contestația în anulare este de 30 de zile de la data comunicarii deciziei instantei.
Toader a mai spus că nu crede că partenerii europeni vor avea ceva de criticat pentru că”ar însemna o invalidare a deciziei CCR, ceea ce nu s-a făcut niciodată până acum”.
El a mai spus că așteaptă motivarea deciziei Curții Constituționale privind protocoalele între Ministerul Public și SRI și că, cel mai probabail, se va proceda la fel - va fi dată o Ordonanță de Urgență.
"A mai declarat Curtea neconstituţională şi constituirea sau încheierea acelor protocoale. Aşteptăm motivarea deciziei Curţii, vedem dezlegarea pe care o vor da judecătorii constituţionali şi în funcţie de care, probabil, vom proceda în aceeaşi măsură să le dăm posibilitatea juridică legală să verifice dosarul, să fie contestat, să verifice dacă urmărirea penală a fost făcută pe probele legale din Codul de Procedura Penală sau a fost făcută pe lângă procedura penală, pe bază de protocoale şi de către organe judiciare care nu sunt abilitate în urmărirea penală", a precizat ministrul.
Curtea Constituţională a admis miercuri existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public în legătură cu protocoalele cu SRI. Protocolul încheiat între Parchetul General şi SRI în 2009 a fost declarat integral neconstituţional, iar cel din 2016, parţial neconstituţional.
În consecința acestei decizii, parchetele si instantele judecatoresti sunt cele care vor stabili daca s-a incalcat legea prin depasirea competentelor, in cazul dosarelor care au la baza acte efectuate in baza protocoalelor.
Printre consecințele OUG: albirea lui Dragnea
Ordonanța de Urgență anunțată de Toader duminică seară este una cu miză pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de un complet de 5 în dosarul Referendumului, în 22 aprilie 2016.
Din 2014 pana in prezent completurile de 5 judecatori au dat mai multe decizii definitive de condamnare in dosare mediatizate, cel mai cunoscut fiind cazul lui Liviu Dragnea.
Pe 22 aprilie 2016, liderul PSD a primit doi ani de închisoare cu suspendare și un termen de încercare de patru ani. El a fost acuzat de DNA de folosirea influenței sau a autoritătii de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru șine sau altul de foloase necuvenite.
Din cauza acestei condamnari, Liviu Dragnea nu poate ocupa o functie in Executiv. Astfel, articolul (2) din Legea 90/2000 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, in vigoare si astazi, are urmatoarea forma actualizata:
"Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale,nu au suferit condamnari penalesi nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute in cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare."
La începutul lunii octombrie, cu mai puțin de o săptămână înainte de începerea apelului la un complet de 5 judecători în dosarul angajărilor fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare, premierul Viorica Dăncilă a sesizat Curtea Constituțională privind un conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție în privința modului de constituire a completurilor de 5 judecători.
În 7 noiembrie, Curtea Constituţională a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.
Potrivit deciziei Curții, completurile de cinci judecători au fost nelegal constituite din 2014, când instanța supremă a decis să nu respecte prevederea legii 304/2004 privind formarea completurilor de 5 judecători, care stabilește că toți cei 5 judecători ai completului se stabilesc prin tragere la sorți. Instanța supremă a decis ca doar patru să fie aleși astfel.
Actul normativ spune că toți cei 5 judecători ai completului se stabilesc prin tragere la sorți, or, ÎCCJ a decis ca doar 4 dintre ei să fie aleși astfel.
Decizia Curții Constituționale are o miză majoră pentru Liviu Dragnea, cel care a cerut public Guvernului în repetate rânduri să atace la CCR modul în care Înalta Curte a constituit completul de 5 care judecă apelul său la sentința de 3 ani și jumătate de închisoare cu executare din dosarul angajărilor fictive la Protecția Copilului Teleorman.
surse: Hotnews.ro, News.ro
Citește și Deciziile Curții Constituționale anulează 12 ani de anticorupție și reforme în justiție
