Deciziile Curții Constituționale anulează 12 ani de anticorupție și reforme în justiție

Cristian Campeanu | 18.01.2019

Cu ajutorul brațului înarmat numit CCR, Dragnea le va da corupților deja condamnați sau aflați în proces o ”pomană” electorală de neuitat.

Pe aceeași temă

Citind comunicatul Curții Constituționale despre hotărârea privind existența „unui conflict juridic de natură constituțională” generat de încheierea protocoalelor de colaborare dintre Parchet și SRI nu poți să nu te întrebi cărui scop îi servește această decizie. Ce consecințe va avea având în vedere că pare să bată la porți deschise. Pe de o parte, protocoalele au fost deja denunțate, ceea ce ar fi trebuit să facă inutilă o decizie a CCR. Pe de alta, minuta precizează că „Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unitățile subordonate - vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale corespunzătoare.”

„Cauzele pendinte” înseamnă dosarele aflate pe rolul instanțelor, ceea ce duce la concluzia că prin decizia de miercuri CCR îi obligă pe procurori să verifice în ce măsură probele de la dosar au fost administrate cu încălcarea dispozițiilor referitoare la ”competența materială” și după ”calitatea persoanei” și să le elimine pe cele ilegale. Cu alte cuvinte, că se referă la viitor așa cum ar trebui să se refere toate deciziile CCR. Numai că există deja Decizia 51 din 2016 prin care CCR a declarat neconstituțională formularea din Codul de Procedură Penală care permitea utilizarea înregistrărilor realizate de SRI ca mijloace de probă.

Decizia 51 opera tot pentru viitor, de unde rezultă că orice probă obținută de SRI după iunie 2016 era deja considerată inadmisibilă de un an și jumătate. O altă consecință a aceleiași decizii 51 era însă și faptul că probele administrate de SRI înainte de pronunțarea deciziei trebuia să fie considerate legale iar hotărârile judecătorești pronunțate în baza lor, incontestabile, fapt care nu convine multor condamnați definitiv dintre care cel mai important nume este cel al lui Liviu Dragnea, condamnat în aprilie 2016 la doi ani cu suspendare. Cu toate acestea, judecătorii au judecat de la caz la caz, așa că există până acum câteva dosare în care probele au fost anulate în baza ei.

Decizia CCR de miercuri are sens doar dacă poate fi folosită pentru a face din dosarele din trecut, inclusiv în cele în care s-au pronunțat hotărâri definitive, cum este dosarul referendumului în care a fost condamnat Dragnea, „dosare pendinte”, adică actuale. Or, nu există altă modalitate mai bună de a le aduce în actualitate decât contestarea acestor hotărâri defintive în temeiul faptului că probele pe care s-a bazat condamnarea au fost obținute pe baza protocoalelor dintre Parchet și SRI, care tocmai au fost declarate de CCR ca fiind generatoare de conflict de natură constituțională.

Completurile de cinci sau când viitorul începe în 2014. Sau 2009

Avem deja un precedent prin decizia CCR din noiembrie în care a decis că există un conflict între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la constituirea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ. Sesizarea CCR a fost făcută de către Viorica Dăncilă la îndemnul deschis la lui Liviu Dragnea, care a pretins că Înalta Curte nu a respectat noile legi ale Justiției. Majoritatea CCR a mers încă și mai departe și a declarat că respectivul conflict durează nici mai mult nici mai puțin decât din februarie 2014. CCR a ținut să precizeze în motivare că „prezenta decizie se aplică de la data publicării sale, atât situațiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum și în cele finalizate în măsura în care justițiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, cât și situațiilor viitoare”. Adică, în termenul de 30 de zile prevăzut de lege. Cum constituirea nelegală a completurilor de 5 este motiv de contestare în anulare, condamnații definitiv nu au ezitat s-o folosească (așa au ieșit din închisoare o mulțime de nume grele de la Alina Bica și Elena Udrea la Dan Șova), iar procesele aflate pe rol au fost amânate sau suspendate. Acum câteva zile, Completul 1 de 5 judecători de la ÎCCJ a făcut apel la Secțiile Unite pentru a rezolva situația și a analiza schimbarea de jurisprudență.

Calea „reparării a abuzurilor”,cum se numește acum revizuirea verdictelor nefavorabile pentru toți cei condamnați de completele de 5 începând din 2014 până azi, a fost deschisă. Nu e nevoie decât de o lege sau, și mai bine pentru ei, de o ordonanță de urgență care să le dea acest drept și celor care au depășit termenul legal de 30 de zile pentru depunerea contestării în anulare și trecutul devine brusc viitor. Devine „pendinte”.

Decizia CCR de miercuri coroborată cu decizia privind completurile de 5 judecători este mană cerească pentru toți penalii care au primit condamnări începând din 2014 pe baza unor probe obținute cu ajutorul SRI. Cum și protocolul secret din 2009 a fost declarat neconstituțional și condamnații de la acea vreme ar putea putea invoca decizia CCR . Asta înseamnă că se vor califica la revizuire inclusiv Năstase și Cătălin Voicu, cele mai mari succese ale DNA din mandatul lui Daniel Morar. Și nu numai ei.

Ordonanța care îi scapă pe toți

Că așa va fi stă dovadă declarația ministrului Tudorel Toader.Nici nu se publicase bine minuta CCR când acesta a ieșit public la televizor să anunțe inițierea unui act legislativ de „îndreptare a abuzurilor”. Ce are Toader în minte este foarte clar. Vrea să revizuiască hotărârile luate pe bază de protocoale și complete de 5 constituite nelegal: „„Ce facem cu deciziile definitive pronunțate pe bază de protocoale sau de complete nelegal constituite? Sigur, trebuie să găsim remediul, pentru că într-un stat de drept nu poți să-i spui românului: Dle, asta e. (…) Ba putem face, adopta o reglementare juridică de natură să permită îndreptarea acestor abuzuri comise într-un caz, sau altul, sau altul, sau altul.(…) În opinia mea, dar nu decid doar eu, poate să o facă Parlamentul sau Guvernul foarte bine, vom adopta acte juridice de natură să permită îndreptarea acestor abuzuri“.

Toader a spus la ce anume se referă în august anul trecut când a vorbit deschis despre o Ordonanță de Urgență care să permită revizuirea hotărârilor definitive: " Cu privire la interpretarea modificărilor aduse în legătură cu revizuirea unei hotărâri, eu voi propune premierului şi Guvernului adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă care să modifice revizuirea ca metodă de reformare a unei hotărâri definitive. Adică, să îi dea celui care are sentimentul că-i condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să-i dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă. Cum? El să solicite revizuirea hotărârii, să avem un filtru de admisibilitate, un judecător să deschidă dosarul, să verifice dacă X a fost condamnat pe bază de interceptări sau protocoale, să facă o procedură de admisibilitate şi, dacă nu este vorba de protocol sau de interceptare nelegală, îi respinge şi rămâne hotărârea cum a fost. Dacă este vorba de protocoale sau interceptări nelegale, să devină admisibilă cererea de revizuire şi să o pună pe circuit pe procedura de reformare.”

Vara trecută, chiar și Toader ar fi avut dificultăți să justifice o Ordonanță care acționează retroactiv. Acum, înarmat cu două decizii CCR, va putea să-și pună intențiile în aplicare, chiar dacă asta ar însemna să încalce deciziile CEDO sau chiar alte decizii ale CCR. Tocmai de aceea, pentru Toader și pentru Dragnea este preferabilă o Ordonanță de Urgență care nu va fi contestată de un Avocat al Poporului obedient.

În urma ei, aproape toate cazurile de mare corupție în care au fost pronunțate condamnări se vor califica pentru revizure. În condițiile în care judecătorii și procurorii sunt supuși presiunilor atât din exterior de către puterea politică cât și din interior prin actuala conducere a CSM, Inspecția Judiciară și nou creata secție specială pentru magistrați care își joacă deja rolul represiv pentru care a fost creată, trebuie să ne așteptăm la decizii de achitare pe bandă rulantă.

Este metoda cea mai sigură ca marii corupții să scape ( și pe lângă ei criminali, violatori, tâlhari) și 12 ani de anticorupție și reforme în Justiție să fi anulate. Va fi pomana electorală a PSD-ului și a lui Dragnea.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22