OUG privind revizuirea sentinţelor anunţată de Toader nu ar putea fi aplicată retroactiv

Dora Vulcan | 05.08.2018

Juriştii sunt sceptici în legătură cu OUG privind revizuirea sentinţelor date pe protocoale, despre care a vorbit T. Toader, deoarece nu ar putea fi aplicată retroactiv. Însă, dacă ea ar intra în vigoare, efectele ar fi devastatoare într-o ţară în care mii de dosare sunt realizate pe interceptări.

Pe aceeași temă

 

 

 

„Tema în discuţie se impune a fi analizată pe mai multe paliere. Întâi este important a se analiza încălcarea (sau nu) a principiului securităţii raporturilor juridice, întrucât o astfel de Ordonanţă de Urgenţă ar avea ca efect repunerea în discuţie a unui număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti care au dobândit autoritate de lucru judecat. Apoi, este util a se analiza dacă o astfel de Ordonanţă de Urgenţă tinde să transforme revizuirea - cale extraordinară de atac - într-o cale ordinară de atac, într-un «apel deghizat» vizând hotărâri rămase definitive”, a declarat, pentru agenţia de presă Mediafax avocatul Alexandru Chiciu.

 

O decizie a Curţii Constituţionale trebuie avută în vedere de către ministrul Justiţiei înainte de a pune în practică demersul său de propunere a unei ordonanţe, spune Chiciu. 

 

„Nu în ultimul rând, aş evalua o astfel de Ordonanţă de Urgenţă prin prisma principiului neretroactivităţii legilor. Iată de ce cred că un astfel de demers tinde la a intra în coliziune cu principii constituţionale. Şi iată de ce, înainte de a proceda la o astfel de iniţiativă, eu cred că Ministerul Justiţiei ar trebui să consulte atent Decizia 377/ 2017 a Curţii Constituţionale şi, poate, astfel, ar avea o viziune mai clară asupra temei în discuţie”, a mai spus avocatul.

 

 

Judecătorul Cristi Danileţ: redeschiderea dosarelor, în baza unei astfel de ordonanţe, ar contrazice standardele internaţionale.

 

„Se aplică doar pentru viitor. Cu alte cuvinte, nu pot fi redeschise dosarele finalizate în România mai înainte de data apariţiei acestei ordonanţe. Nu pot fi redeschise, ca să redeschizi aşa ceva, se realizează o nebunie care contrazice toate standardele internaţionale, plus Constituţia României. (....) Dacă, prin absurd, o astfel de ordonanţă totuşi s-ar da - teoretic, ar trebui să permită părţilor şi cred că doar cei condamnaţi au interesul - cei condamnaţi în 2016. De ce spun asta, pentru că după 2016, când a apărut acea decizie a Curţii Constituţionale, cu privire la imposibilitatea de a mai apela la SRI nu s-a mai apelat la SRI din 2016. Cu alte cuvinte, o astfel de ordonanţă ar trebui să se aplice pentru condamnaţii definitiv pe baza interceptărilor efectuate până la apariţia deciziei din 2016. Nimeni nu ştie câte dosare sunt, în primul rând. În al doilea rând, acele interceptări făcute în anul 2016 de către SRI s-a constatat deja că sunt legale. În toate dosarele care au trecut prin instanţe s-a invocat o chestiune: sunt legale sau nu acele interceptări până în 2016 făcute de SRI? Legea de la acel moment spunea clar că procurorul are posibilitatea să se adreseze şi unor astfel de organe precum serviciile de informaţii”, a precizat, pentru Mediafax, Cristi Danileţ.

 

Primul judecător care va primi o astfel de cauză va sesiza Curtea Constituţională din cauza unor nereguli pe care le-ar ridica ordonanţa, e de părere judecătorul Danileț.

 

 

Background

 

Adjunctul DNA îi amintește lui Toader că legea și nu protocoalele au furnizat probe în dosare

 

 

Adjunctul DNA, Călin Nistor, precizează, în contextul ordonanţei de urgenţă privind revizuirea sentinţelor date pe protocoale sau interceptări ilegale despre care a vorbit Tudorel Toader, că toate actele de urmărire penală au fost efectuate în baza legii, nu prin raportare la protocoale.

 

 

„Toate actele de urmărire penală s-au făcut în temeiul Codului de Procedură Penală, nu poţi face o expertiză, audiere, sau orice alt mijloc de probă decât prin raportare la Codul de Procedură Penală, nu prin raportare la protocol sau orice alt document.

 

Sunt atâtea cauze în instanţă, iar dosarele sunt publice.

 

Cunoaşteţi ca un act (de urmărire penală, n.r.) să fie făcut prin intermediul protocolului sau de un ofiţer de informaţii?

 

Eu nu ştiu şi nu ai cum să faci, pentru că intri pe tărâmul răspunderii disciplinare sau pe tărâmul răspunderii penale. (...)

 

Guvernul poate da orice ordonanţă, e dreptul lor”, a declarat procurorul-şef adjunct al DNA, Călin Nistor, la B1Tv, preluat de Mediafax.

 

Precizările vin după ce ministrul Justiţiei a anunţat, miercuri seară, că-i va propune premierului adoptarea unei ordonanţe de urgenţă pentru revizuirea sentinţelor date pe protocoale sau interceptări ilegale, Tudorel Toader precizând că va face această propunere într-un timp scurt, "după terminarea concediilor".

 

 

 

Ordonanța lui Toader privind revizuirea sentințelor ar încălca o decizie a CEDO și una a CCR

 

 

OUG de revizuire a hotărârilor judecătorești definitive, despre care a vorbit Tudorel Toader, contravine unei decizii CEDO prin care România a fost deja condamnată. Pe de altă parte, CCR a stabilit deja că hotărârile judecătorești nu mai pot fi supuse unor noi căi de atac după pronunțarea lor.

 

 

”Cum se pare ca majoritatea celor care pot avea o opinie sunt in vacanta, in afara de Tudorel Toader care are multe idei, imi revine obligatia sa atrag atentia ca revizuirea hotararilor judevatoresti definitive prin OUG ar contraveni principiului securitatii raporturilor juridice, asa cum este definit de CEDO in Brumarescu c. Romania, iar nerespectarea puterii lucrului judecat a dus la condamnarea Romaniei in acest caz”, a scris profesorul Radu Carp pe pagina sa de Facebook. 

 

Hotărârea CEDO la care acesta face referire profesorul Carp, scrie Digi 24, datează din 1999 și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 414 din 31 august 2000. În aceasta se arată că „admițând recursul în anulare, Curtea Supremă de Justiție a ignorat dreptul reclamantului la un proces echitabil, prin încălcarea principiului securității raporturilor juridice și prin înlăturarea efectelor unei proceduri judiciare finalizate printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, ce fusese executată și care se bucură de autoritatea de lucru judecat”.

 

„Dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe, garantat de art. 6 alin. 1 din convenţie, trebuie interpretat în lumina preambulului convenţiei, care enunţa preeminenţa dreptului ca element de patrimoniu comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată”, mai scrie în hotărârea CEDO.

 

 Pe de altă parte, judecătorul Bogdan Mateescu, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, semnalează că o decizie a Curții Constituționale din 2017 interzice legiuitorului „să supună hotărârile judecătorești unor noi căi de atac reglementate după pronunțarea acestora”.

 

Judecătorul Mateescu a citat pe contul său de Facebook decizia CCR nr. 377/2017, care arată:

 

"Prin urmare, criteriul ce trebuie luat în seamă și care ține de esența art. 15 alin. (2) din Constituție raportat la aplicarea în timp a reglementărilor referitoare la căile de atac este data pronunțării hotărârii judecătorești. Astfel, în temeiul textului constituțional antereferit, legiuitorul poate supune hotărârea judecătorească unor căi de atac stabilite ca atare prin lege până la momentul pronunțării hotărârii judecătorești (...).

 

În schimb, legiuitorului îi este interzis să supună hotărârile judecătorești unor noi căi de atac reglementate după pronunțarea acestora. Aceeași regulă se aplică atât căilor ordinare, cât și extraordinare de atac, ambele categorii de căi de atac urmând să își păstreze aceeași configurație juridică de la data stabilită drept reper de către legiuitor.

 

Prin urmare, eliminarea unui motiv de revizuire sau adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunțarea hotărârii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunțată."

 

Citatul este la punctul 86 al deciziei CCR nr.377 din 31 mai 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, explică Hotnews.ro. 

 

 

***

 

Toader vrea OUG pentru revizuirea sentinţelor definitive în baza protocoalelor cu SRI sau a interceptărilor

 

 

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, miercuri seară la Antena 3, că va propune premierului adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă prin care persoanele care “ au sentimentul, convingerea ca au fost condamnate pe nedrept” în baza interceptărilor facute de SRI sau a protocoalelor incheiate cu SRI să poată cere unui judecator revizuirea sentinţei. 

 

 

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, și el fost membru al Curții Constituționale, a declarat miercuri seară, la Antena 3, că va propune în curând adoptarea unei ordonanțe de urgență care să dea „posibilitatea oricărui condamnat care are sentimentul, convingerea că a fost condamnat pe nedrept”, în baza protocoalelor cu SRI sau a unor interceptări făcute de SRI, să solicite unui judecător revizuirea sentinței.

 

„Voi propune doamnei prim-ministru şi Guvernului adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, care să modifice revizuirea instituţiei de reformare a unei hotărâri definitive (...) Adică, să îi dea celui care are sentimentul că-i condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să-i dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă. Cum? El să solicite revizuirea hotărârii, să avem un filtru de admisibilitate, un judecător să deschidă dosarul, să verifice dacă X a fost condamnat pe bază de interceptări sau protocoale, să facă o procedură de admisibilitate şi, dacă nu este vorba de protocol sau de interceptare nelegală, îi respinge şi rămâne hotărârea cum a fost. Dacă este vorba de protocoale sau interceptări nelegale, să devină admisibilă cererea de revizuire şi să o pună pe circuit pe procedura de reformare. Noi căutăm o pârghie de reformare a unor posibile hotărâri netemeinice pronunţate pe interceptări, pe protocoale, este nedrept să execute pedeapsa”, a spus Tudorel Toader.

 

„(OUG) va da posibilitatea oricărui condamnat care are sentimentul, convingerea faptului că sentința a fost pe protocol sau pe interceptare nelegală să se apropie de dosar, să ceara unui judecător să verifice dacă hotărârea lui a fost pronunțată pe baza celor două elemente, judecător care să spun "da", îi admite și îi trimite cauza la rejudecare, sau care să spună "nu, nu e vorba de interceptări nelegale, de protocoale, se respinge”, a mai spus Toader. 

 

Întrebat când va înainta această propunere de OUG, ministrul Justiției a spus că „într-un timp scurt”. „După ce se termină concediile, imediat după ce se termină concediile”.

 

 

 Ministrul a spus că o astfel de ordonanţă va fi dată "într-un timp scurt, imediat ce se termină concediile”

 

Mai mult, ministrul a declart, intr-un interviu la Dcnews de marti, ca o astfel de prevedere a fost deja introdusa in  Codul de Procedura Penala modificat in parlament de PSD-ALDE in luna iulie si contestat acum la CCR. El a dat indicatii condamnatilor cum sa procedeze pentru a obtine revizuirea sentintelor.

 

Printre modificarile introduse de Comisia Iordache in CCP la revizuirea sentinetelor definitive nu se numara explicit si cele referitoare la procotocoale sau interceptari ilegale facute de SRI, asa cum sustine Toader, fiind vorba de " probe nelegale". Dar protocoalele incheiate cu SRI nu au fost declarate ilegale de vreo instanta sau de decizia CCR care scoate coruptia din securitatea nationala. 

 

Deci, motivul real pentru care minstrul vrea o OUG pentru introducerea printre motivele de revizuire a protocoalelor si interceptarilor SRI este ca noul CPP mai dureaza pina intra in vigoare din cauza contestatiilor la CCR, in timp ce o OUG se aplica imediat.

 

Toader vrea OUG pentru condamnatii definitiv pentru coruptie

 

" Cu privire la interpretarea modificărilor aduse în legătură cu revizuirea unei hotărâri, eu voi propune premierului şi Guvernului adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă. O Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului care să modifice revizuirea ca metodă de reformare a unei hotărâri definitive.

 

Adică, să îi dea celui care are sentimentul că-i condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să-i dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă. Cum? El să solicite revizuirea hotărârii, să avem un filtru de admisibilitate, un judecător să deschidă dosarul, să verifice dacă X a fost condamnat pe bază de interceptări sau protocoale, să facă o procedură de admisibilitate şi, dacă nu este vorba de protocol sau de interceptare nelegală, îi respinge şi rămâne hotărârea cum a fost. Dacă este vorba de protocoale sau interceptări nelegale, să devină admisibilă cererea de revizuire şi să o pună pe circuit pe procedura de reformare. Noi căutăm o pârghie de reformare a unor posibile hotărâri netemeinice pronunţate pe interceptări, pe protocoale, este nedrept să execute pedeapsa”, a spus Tudorel Toader la Antena 3.

 

Potrivit lui Toader, „interceptări ilegale sunt cele făcute de SRI și folosite de procuror în fapte de drept comun, fapte care nu au legătură cu securitatea naţională”, el indicând că această definiție rezultă din deciziile Curții Constituționale.

 

El a susţinut că printr-un astfel de act normativ îi va fi dată încredere românului că "justiţia se înfăptuieşte aşa cum cere Constituţia", iar cine este vinovat să plătească, dar cine nu este vinovat să nu rişte vreo condamnare pe nedrept.

" Căutăm o pârghie de reformare a unor hotărâri  Să-i dăm încredere românului că justiţia se înfăptuieşte aşa cum cere Constituţia. Cine e vinovat să plătească, dar cine nu e vinovat să nu rişte vreo condamnare pe nedrept. Să sporim efectivitatea justiţiei", a declarat ministrul Justiţiei.

El a spus că această ordonanţă de Urgenţă va fi adoptată "într-un timp scurt, imediat ce se termină concediile".

 

Toader: Nu este ideea mea ci a Comisiei speciale

 

Intr-un  interviu la DcNews, site-ul detinut de Bogdan Chirieac, un apropiat al lui Liviu Dragnea, ministrul justitiei a precizat o modificare similara in ce priveste revizuirea sentintelor definitive a fost deja introdusa de parlament in Codul de Procedura Penala.

 

“În proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, la cauzele de revizuire s-a introdus o altă cauză, o cauză nouă care prevede revizuirea hotărârilor rămase definitive, dacă au fost pronunţate pe baza unor probe nelegale, gen interceptări făcute de organe neabilitate la urmărirea penală, adică SRI, sau dacă au fost administrate pe baza altor norme decât cele din procedură penală, gen protocoale. Nu este opera mea, este propunerea venită de la comisia specială, a fost adoptată legea de modificare a legii Codului de procedură penală, prima Cameră, Camera decizională, se află la Curtea Constituţională. În final, ce poate să facă acum? Curtea să constate că e constituţională, neconstituţională, să o trimită în Parlament, Parlamentul o pune în acord. Preşedintele, la rândul lui, să ceară reexaminarea, să ceară examinarea de către Curte, ceea ce este foarte bine până la urmă, că trece legea de mai multe ori prin filtrul controlului de constituţionalitate şi iese o lege în acord cu standardele, cu exigenţele Constituţiei şi cu standardele CEDO etc”, a declarat, marţi, Tudorel Toader, la DC News.

 

Ministrul Justiţiei a mai declarat că legea de modificare a Codului de procedură penală va intra totuşi în vigoare şi atunci va fi valabilă şi această prevedere.

 

“Prin urmare, chiar dacă va mai trece ceva timp, sper că nu foarte mult, legea de modificare a Codului de procedură penală cu această cauză de revizuire va intra în vigoare şi orice român care va avea sentimentul că a fost condamnat pe baza unor probe nelegale, gen interceptări, pe baza unor reguli altele decât cele din procedura penală, gen protocoale, va putea solicita revizuirea”, a mai spus Tudorel Toader.

 

Modificarile introduse in Codul de procedura penala de PSD-ALDE la revizuire

 

In fapt, printre cauzele noi de revizuire a sentintelor definitive introduse in parlament de majoritatea PSD-ALDE se numara cea referitoare la neredactarea și/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei- (amendament favorabil lui Dragnea) si cea prin care un judecător sau un procuror a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au infuențat soluția pronunțată în cauză

 

Art. 406: Redactarea și semnarea hotărârii – În caz de împiedicarea vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, cauza se repune pe rol și se reiau dezbaterile.

Art. 421, alin (2): Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel decit dacă sunt readministrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea (amendament PSD).

Art. 434, alin (2) Nu pot fi atacate cu recurs în casație: f)hotărârile pronunțate ca urmare a admiterii acordului de recunoaștere a vinovăției – ABROGAT

Art. 453 alin (1) Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:

g) neredactarea și/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei. (amendament PSD și ALDE).

i) un judecător sau un procuror a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au infuențat soluția pronunțată în cauză (amendament PSD).

Art. 457, alin (1): Cererea de revizuire în favoarea condamnatului se poate face oricând, chiar după ce pedeapsa a fost executată sau considerată executată ori după moartea acestuia (amendament PSD, ALDE, UDMR) / alin (2) Cererea de revizuire în defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui față de care s-a încetat procesul penal se poate face în termen de 3 luni.

Art. 539 alin (1): Reprezintă privare nelegală de libertate orice măsură preventivă privativă de libertate dispusă într-o cauză în care persoana a fost achitată pentru orice motiv sau dacă la data dispunerii măsurii privării de libertate exista o cauză de încetare a procesului penal.

Art. 587 – Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: lit. d)când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, inclusiv o lege penală mai favorabilă sau o decizie a Curții Constituționale referitoare la conținutul infracțiunii pe care s-a întemeiat hotărârea penală pronunțată.

 

Articolul 453 din actualul CPP prevede următoarele cauze de revizuire:

 

(1) Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză;

b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declaraţia unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia;

f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22