Bucureștii Noi

În orice caz jaful lui Firea a luat sfârșit iar construcțiile abuzive în spațiile verzi vor înceta – căci Nicușor chiar ține la orașul ăsta. Dacă nu cumva rivalitatea dintre PNL și USR-PLUS (care au practicat dragostea cu sila în această campanie) îi vor sfâșia mandatul între pretenții divergente. Și cum victoria are întotdeauna mai mulți părinți, și victoria (atât de meritată) a lui Nicușor a fost revendicată imediat și de mama (Barna) și de tata (Orban) deși amândoi îi sunt părinți adoptivi. Orban a anunțat “o zi istorică pentru PNL” care “bate PSD fără drept de apel” înregistrând “cel mai spectaculos rezultat din ultimii 30 de ani”. Cam mult spus – dar Orban nu s-a ferit niciodată de vorbe mari și strigăte tari. În fond, Nicușor nu e candidatul PNL, câștigatorii la sectoare sunt și din USR (unde Clotilde Armand a și declarat că “PNL e un grup politic nefast”) iar la Consiliul General (votul politic) PNL e pe locul 3 după PSD și USR. Ce e așa grozav? Și în țară PSD a câștigat mai multe consilii județene dar ce-i drept l-a pierdut după 20 de ani pe mega-baronul Oprișan a cărui mamă (“mama mea sunt eu”) trebuie să fie necăjită: își pierde afacerile. Și Barna (care l-a gonit pe Nicușor din USR) a făcut paradă de forță:”forța politică care a smuls Bucureștiul din mâinile PSD este USR-PLUS” iar “Dan este omul zilei”. Dacă pierdea, să vezi ce fugeau Barna și Cioloș de el. Victoria lui Nicușor ar fi fost complet lipsită de emoții dacă nu candida Băsescu care a luat 11% din dreapta dar și-a pierdut faima de invincibil în alegeri. Băsescu era însă euforic:”PMP e cel mai mare partid dintre partidele mici, ha ha, măcar n-am ajuns ca Tăriceanu la 1,6 sau ca Ponta la 1,3, ha ha, gata, Firea merge acasă la copii sau la Antena 3 să sifoneze bani, ha ha, și câți bani a dat, săraca!”. Firea era șocată: ”sunt convinsă că de mâine mă duc din nou la muncă” (la munca de jos firește) după ce atunci când Nicușor se referise la niște “panarame”, Firea și modista ei își revendicaseră imediat calitatea:”Je suis panarama” a zis una din ele, “Și eu!” a sărit cealaltă. Și aveau dreptate. Pierzând capitala și 5 sectoare, Ciolacu s-a declarat mulțumit, mai ales că tocmai dăduse un tun: PSD a spart bugetul țării, votând tot felul de măriri și preamăriri de pensii și salarii asigurând astfel României “scenariul de groază” (Iohannis dixit) în care UE îi blochează 3 mld. euro iar agențiile de rating o retrogradează. Horror! După ce a aruncat în aer bancomatul național, Ciolacu s-a simțit în plin nazism. Mă rog, se vedea că e cu un secol în urmă. Ciolacu l-a târât în nazism și pe Martin Luther atribuindu-i zicerile altui Martin. Bine că nu i-a zis Moș Martin. Vanghelie a recunoscut însă că “nu corupția a ucis România, ci prostia”. Ei, una n-o exclude pe cealaltă. Ca dovadă la sectorul 4 a câștigat penalul Piedone iar la Deveselu, unde scutul antirachetă nu l-a salvat pe primar de COVID, localnicii l-au votat pe decedat – în ideea că omul gospodar face treabă oriunde-l pui. Și astfel s-au încheiat alegerile unde Iohannis își dorea să câștige “cei care pot face ceva pentru dezvoltarea localității”. Adeseori câștigă însă cei care fac ceva pe dezvoltarea localității. Și nici nu trag apa. Nici nu se spală pe mâini. Cică n-au apă deloc. Drept care nu-i de mirare că suntem conduși cu mâinile murdare.