De același autor
Ne îndreptăm în ritm alert spre alegerile pentru primăria capitalei cu teama că le vom rata și pe ele. Avem candidați din belșug: 17 bucăți dintre care doar 4 au șanse reale (Băluță, Ciucu, Anca Alexandrescu și Drulă) cu un ușor avans pentru primii doi. La candidaturi inutile figurează și veteranii Gigi Nețoiu și Orlando Teodorovici care s-au înscris cu fanfara (niște fanfaroni!) dar și un actor dornic să facă figurație pentru Ana Maria Gavrilă care o consideră pe Anca Alexandrescu „o veche pacientă a spitalului SRI”. În calitate de Ada Genaru. Drulă se bizuie pe susținerea președintelui Nicușor Dan care după prezentarea strategiei de apărare (un șir de dorințe, ca o scrisoare către Moș Crăciun) s-a întreținut călduros cu protejatul său căruia Anca i-a luat-o deja înainte – ceea ce e un semn rău. Ce încredere poți avea totuși în dânsa dacă la câțiva ani după moartea tatălui său, un cunoscut gazetar care i-a înlesnit intrarea în presă (și dincolo de ea), s-a declarat „mândră” de a-și fi găsit un alt tătic fiind „adoptată” de pușcăriașul Maricel? Adio, tată! Săru-mâna, papa! Veniți de mă filmați, cum îi pup pe săraci. Sărutul lui Iuda. Ar fi culmea ca Bucureștiul să cadă în ghearele lui Maricel și ale nazionaliștilor anti-UE și pro-Putin – care dă cu drone în jur fiindcă „granițele Rusiei nu se termină niciodată”. Nici cruzimea! O dronă s-a plimbat vreo patru ore și pe cerul nostru escortată cu respect de patru avioane până când, plictisită, s-a prăbușit într-un plop din Vaslui angrenând în cădere și pe ministrul armatei, Moșteanu – demisionat din motive de studii falsificate. Premierul îl apărase zicând că nu diplomele îl interesează ci competența. Numai că aici era vorba de minciună grosolană și de totală inadecvare la funcție. În timpul intonării imnului României în Parlament, Moșteanu și-a luat paharul și-a tras o dușcă de cafea. Ce naiba, individul ăsta nu se poate controla nici trei minute? Își respectă poftele mai mult decât imnul țării? Mă rog, se întâmplă și la case mai albe unde Trump a înlocuit stupida corectitudine politică (preluată prostește și de UE) dar nu cu meritocrația ci cu obediența. Când ziaristele îi pun întrebări neplăcute, Trump le insultă: „taci, purcico!”, „ești proastă?”. Ce-i asta? Beția puterii? Delir? Comportamentul lui Trump trezește însă negre presimțiri și în legătură cu planul de pace pentru Ucraina. Și dacă (Doamne ferește!) Trump cedează în fața lui Putin nu va fi pace ci ocupație și crime în plus. Necazul e că atunci când Trump derapează toată democrația lumii se diminuează. Întorcându-ne la oile noastre, Bolojan își asumă răspunderea pentru corectarea pensiilor magistraților iar Simion anunță o moțiune de cenzură. Vrea păstrarea privilegiilor magistraților? Premierul vrea și interzicerea cumulului salariu plus pensie (la stat) cu excepția (justificată) medicilor și profesorilor dar și cu nenumărate excepții (nejustificate) pentru sinecuriștii din ANCOM, ASF, ANRE, Avocatul Poporului și multe alte instituții inutile și ineficiente. De ce, nea Ilie, de ce? O excepție confirmă regula prea multe excepții o distrug. În Strategia prezentată parlamentului Nicușor a precizat din capul locului: „nu apărăm statul, apărăm cetățeanul”. Nu zău? Păi statul trebuie să apere prin instituțiile sale cetățeanul. Dacă statul nu e apărat, nu numai că nu are cine să mai apere cetățeanul dar statul însuși lipsit de apărare e infiltrat (de corupți, agenți străini, impostori), e vulnerabil și virusat (cum s-a întâmplat acum un an) și se trezește capturat. Și astfel ajunge stat eșuat – fiindcă nu avem oameni de stat.