Batalia de la Bucuresti

Cortina a cazut peste unul dintre episoadele cele mai palpitante ale confruntarii electorale. Deznodamantul este stiut: PSD a suferit o mare infrangere. Desi l-a schimbat in ultima clipa pe Bogdan Niculescu-Duvaz, creditat cu 21%, cu Mircea Geoana, rocada nu a salvat partidul de guvernamant. Ministrul de Externe a obtinut doar 29%. Exact 30 de procente mai putin decat candidatul Aliantei D.A., 59%. Extrem de putin, avand in vedere ca PSD a aruncat in lupta personalitatea cu cea mai mare popularitate si capital de incredere, omul din PSD cu imaginea cea mai buna. Daca adaugam mijloacele, nelimitate practic, puse la dispozitia acestei campanii, de cateva ori mai mari decat de tot ce a dispus Alianta D.A., intelegem mai exact ce s-a intamplat. Plus televiziunile proguvernamentale - de voie, de nevoie - care au lucrat pentru candidatul PSD. Dezastrul nu a putut fi stopat nici de evenimentele organizate in stil americano-utecist, nici de miile de panouri risipite prin toate intersectiile, nici de aparitiile ingrijite din talk-show-uri. Mircea Geoana nu a convins. Campania a decurs normal pana la un punct. Staff-ul PSD a refuzat sa intre in coliziune cu candidatii opozitiei. A monologat in mass-media, a oferit, a promis, a dat asigurari. Sondajele au inregistrat avansul candidatilor PSD. Cu o saptamana inainte de 6 iunie, sectoarele erau castigate de PSD, ca si consiliile. Numai Basescu se mai mentinea cu cateva puncte in fata, dar si acestea amenintate. Dar ultima saptamana a fost fatala PSD-ului. Staff-ul de campanie al lui Mircea Geoana nu a sesizat trendul real, care se dezvolta neobservat in electorat. O campanie, oricat de spectaculoasa ar fi, nu poate schimba in 22 de zile o realitate creata in patru ani.

Solutia Geoana a aparut ca o operatie hollywoodiana, cu un candidat nepotrivit, care se pricepe la politica externa, dar nu a oferit suficiente garantii bucurestenilor ca e primarul care le trebuie. Basescu in schimb a facut proba, in imprejurari foarte grele, de razboi de guerilla cu Puterea, ca are "stomac pentru politica". S-a votat pentru un primar sigur, in defavoarea unui "parasutat", a unui "intrus", a carui singura menire era sa colecteze voturi. Or, bucurestenii vor sa fie guvernati de o administratie apta sa le rezolve problemele. Basescu era deja verificat in acest post, Geoana nu. A mai fost si proasta inspiratie a staff-ului PSD de a refuza confruntarile in direct cu Basescu. Singurele care ar fi putut sa il impuna pe candidatul lor. Acest comportament a fost luat ca un semn de dispret si ca o mare nesiguranta. De aici a inceput declinul lui Geoana. Cand a aparut, in ultima saptamana, ca sa salveze ce mai putea fi salvat, mesajul sau a fost slab, ambiguu, neconvingator, de pe alta planeta. Pe ultimele doua aparitii TV a basculat votul la Bucuresti. Adica, lumea a devenit sensibila la mesajul lui Basescu de a-i da un consiliu care sa il sustina. Doua erau solutiile la aceasta problema. Lumea sa voteze PSD si sa mearga in continuare cu acelasi consiliu general si primariile de sector, deja ale PSD. Daca se vota Geoana, ar fi fost o administratie omogena PSD, pentru ca toate celelalte pozitii erau deja castigate din 2000. Daca se vota Basescu, trebuia schimbat si consiliul general si primarii de sectoare. Varianta pentru care in final bucuresteanul a optat.

PSD in 4 ani a dus un razboi cu toate mijloacele impotriva primarului. Si-a instrainat astfel populatia capitalei. Geoana a venit la sacrificiu, sa repare ce nu se putea repara. El a cules voturile unui electorat PSD, care s-a diminuat substantial. Este un avertisment, intai de toate indreptat impotriva partidului condus de Adrian Nastase. Lumea s-a saturat de cinismul, demagogia, aroganta manifestate in toate ocaziile. Au devenit deja un stil de guvernare. Liderii PSD, primul-ministru au crezut ca ceasul se opreste in loc o data ce ei au luat puterea. Ca nu mai e nimic de facut, ca acum e randul lor sa profite, sa se imbogateasca, sa isi rezolve interesele. Reactia bucurestenilor nu a intarziat. O reactie transanta, brutala, as spune. Ce se intelege de aici este ca PSD poate fi infrant. Imaginea de invincibilitate si infailibilitate, cel putin pentru 2004, este serios zdruncinata. Opozitia, cu putine mijloace, a reusit, printr-un mesaj coerent, prin motivarea electoratului, sa faca exact ce trebuia. Electoratul ramane o mare necunoscuta. El a preferat in sondaje sa se declare nehotarat in intentia de vot. A preferat sa declare fals ca se prezinta la vot. Dar s-a exprimat clar numai in cabina de votare. Am vazut cum. El trimite in derizoriu PSD, administrandu-i o extrem de severa infrangere.

E de meditat la eroarea comisa de Alianta D.A., care a mers in aceste alegeri doar la Bucuresti si Cluj cu candidati si liste comune. Daca PNL si PD mergeau impreuna in toata tara, PSD ar fi pierdut suprematia. Alianta D.A. ar fi repetat victoria obtinuta la Bucuresti. Strategii PNL si PD care au impus aceasta tactica au gresit si trebuie sa traga consecintele. In politica se invata din victorii, dar mai ales din infrangeri. Alianta D.A. s-a aflat in fata unei mari victorii, chiar a unei rasturnari a raportului de forte, dar nu a realizat-o pentru ca nu a mers pana la capat. Este o ocazie ratata. Disputa finala se amana pentru turul doi, dar mai ales pentru la toamna.