Pe aceeași temă
Trei sunt pericolele majore. Primul este o fragmentare a reprezentarii care ar face imposibila o guvernare stabila. Al doilea pericol e legat de echitatea distribuirii mandatelor si de gestiunea victoriei. Al treilea priveste intelesul dat mandatului.
Fragmentarea extrema este inscrisa in logica textului de lege. Desi e infatisata public sub stindardul "uninominalului", legea are o orientare proportionalista radicala. Proportionalismul aduce, in principiu, fragmentare si rigiditate in relatiile dintre partide. Nu e clar, altfel spus, care sunt mecanismele care ar putea favoriza constituirea unei majoritati sau macar a unui partid cu vocatie majoritara. Exista doua elemente suplimentare care tin de contextul actual si care actioneaza asupra sistemului politic: pe de o parte, e vorba de cartelizarea partidelor care defavorizeaza orice outsider; pe de alta parte, in sens contrar, e vorba de fragilizarea PRM. Cu cat fragmentarea e mai mare, cu atat stabilitatea va fi mai greu de obtinut.
Al doilea pericol e inrudit cu primul: desi legea e gandita sa produca efecte proportionaliste tari, ea nu exclude o situatie in care un partid are cele mai multe voturi, dar nu si cele mai multe mandate.
Intr-o asemenea ipoteza, gestiunea victoriei va fi extrem de delicata, cu atat mai mult cu cat partidele au amanat negocierea in vederea guvernarii dupa inchiderea urnelor. Alegerile locale din iunie au anticipat posibilitatea de a avea mai multi invingatori. Actorii politici nu au introdus un remediu pentru o asemenea situatie, care e o sursa de criza greu de gestionat atunci cand e vorba de alegerile generale. Totul depinde de concentrarea locala a votului, de numarul de mandate distribuite la nivel de circumscriptie (judet), respectiv la nivel national.
Al treilea pericol decurge din felul in care candidatii au angajat relatia cu colegiile, subdiviziuni ale circumscriptiilor plurinominale. Dorind sa elimine riscul distribuirii proportionaliste si sperand sa castige mandatul cu 50%+1 (direct) in colegii, candidatii s-au proiectat ca "mini-primari" (in colegiile din localitatile mari) sau ca "mini-presedinti de consilii judetene" (in colegiile care reunesc localitati rurale si urbane mici). Doua efecte se pot ivi de aici: o demobilizare a cetatenilor, care la cateva luni dupa alegerile locale, pot avea sentimentul ca e inutil sa mearga din nou la vot pentru a alege niste copii ale responsabililor locali. Al doilea efect poate fi schimbarea intelesului dat asumarii mandatului: in locul unei legiferari in interes general, oricum problematice, alesii vor intoarce "cadoul" voturilor prin reglementari punctuale, relevante exclusiv pentru propriile circumscriptii. N-am fi originali: in Statele Unite, fenomenul a primit numele de pork barell, iar in Italia de lottizzazione. E unul dintre efectele nedorite ale unui scrutin construit, ca si Constitutia, in chip eclectic, cu imprumuturi contradictorii.
