Pe aceeași temă
Batranul brigand care ii tortura pe calatorii ce mergeau de la Atena spre Eleusis are emuli pe plaiurile mioritice. Acestia vor sa masoare diferite lucruri in raport cu un reper care, precum patul lui Procust, trebuie sa demonstreze ca ceva nu e bine. Si, odata procedeul aplicat, se taie in carne vie sau, dupa caz, se alungeste cu suplete. Asa s-a intamplat si cu noul sistem electoral, care a devenit un substitut al confruntarilor ideologice. Si cum nu pot fi exprimate indoieli in privinta viabilitatii capitalismului financiar, o buna parte din energia politica sau polemica a fost folosita pentru a demonstra inconsistenta, ba chiar falsitatea noului sistem electoral. De aceea, ceea ce nu intra in cadrele rigide ale modelului acceptat nu este considerat bun sau, dupa caz, avantajos.
Or, un sistem electoral e doar un instrument. El nu e nici bun, nici rau, dar poate fi folosit si intr-un sens, si in altul, astfel. Oricum, noul sistem electoral a fost deja folosit ca element de disputa politica inca inainte de a fi adoptat. Iar dupa aceea a fost tinut in sah pana in ultimul moment. Si cum panica a cuprins buna parte dintre politicieni - aflati pentru prima data in fata unui electorat ostil si imprevizibil -, atacul asupra sistemului electoral a fost concertat si concentrat. El a vizat, in primul rand, delegitimarea sistemului de vot, abuzand de stereotipurile folosite in timpul campaniei pentru referendumul din noiembrie 2007. Si daca, desi au incercat cu disperare, nu au reusit blocarea sa, au putut sa creeze o atmosfera defavorabila. Fals uninominal numesc unii acest sistem, confundand, deloc intamplator, circumscriptia electorala - uninominala sau plurinominala - cu modul de impartire a mandatelor.
Actualul sistem electoral e un compromis realizat in jurul unui sistem mixt care combina colegiile uninominale cu repartizarea proportionala a mandatelor. Si cum un sistem electoral are avantaje si dezavantaje in functie de obiectivul propus - mai multa democratie sau o guvernare majoritara stabila -, si sistemul romanesc folosit in 2008 va fi evaluat in functie de acestea.
Noul sistemul electoral aduce imbunatatiri in cateva privinte. Pe de o parte, modalitatea de vot este mai simpla, iar numarul de candidati s-a redus semnificativ, ajungand la 2.960 la nivel national, deci in medie cam 7 candidati intr-un colegiu. Astfel, operatiunea propriu-zisa de vot va fi mult usurata, iar selectia candidatilor se va realiza si in functie de datele lor personale. Pe de alta parte, in privinta votului efectiv, procedura este simpla si mai usor de inteles, caci este deja aplicata la alegerea primarului sau a presedintelui.
Noul sistem electoral ofera alegatorului posibilitatea de a-l sanctiona direct, prin vot, pe reprezentantul care a dezamagit, dar ofera totodata bazele unei noi abordari a relatiei ales-alegator. Probabil, cea mai importanta schimbare in politica romaneasca va interveni pe acest palier.
Poate, pentru unii, sa-i numim majoritaristi, faptul ca sistemul nu permite formarea unui guvern majoritar in mandate e considerat un dezavantaj. In schimb, noul sistem va permite formarea unei majoritati in voturi, mult mai legitime. Pe de alta parte, sistemul mixt cu reprezentare proportionala, folosit acum in Romania, va asigura reprezentarea tuturor celor ce au votat cu un partid ce a obtinut peste 5% din voturi, si nu doar a celor ce au votat cu invingatorul. Si pentru ca democratia nu este o dictatura a majoritatii, reprezentarea tuturor e de preferat reprezentarii catorva.
