De același autor
Intr-o lume in care limba engleza incepe sa capete accente de universalitate, in care spiritualitatea anglo-saxona cucereste noi teritorii devenind din ce in ce mai atragatoare, in care Commonwealth-ul constituie o asociatie tot mai prestigioasa, francofonia pare sa piarda teren, iar limba franceza pare sa capete un caracter oarecum vetust.
Dar, cu toate acestea, francofonia este in plina ofensiva. Nimic nu este inca pierdut, iar spiritualitatea francofona are incredere ca poate constitui o alternativa viabila la dominatia unilaterala a spiritului anglo-saxon.
In cadrul acestei miscari de "ofensiva" s-a inscris si prima Universitate Francofona de Vara, care a avut loc la Brasov in perioada 23-30 iulie 2006. Organizata de Asociatia Jeunes Decideurs Europe Young Leaders si de Asociatia Studentilor Francofoni, aceasta universitate de vara a reusit sa stranga laolalta tineri francofoni din 48 de tari, de pe 5 continente. De altfel, aspectul "ofensiv", polemic al acestui eveniment a fost subliniat, nu fara oarecare subtilitate, inca de la deschiderea universitatii de vara, de catre Jacques Barrat, fost director al Institutului Francez din Bucuresti, care ii indemna pe tinerii francofoni sa nu plece urechea la muzica de sirene a celor care promoveaza globalizarea, a se citi uniformizarea (fenomen american), ci sa adopte o viziune care sa promoveze diferentele, viziune integrata intr-un proces inevitabil denumit mondializare (fenomen francez).
In mod traditional, Franta isi asuma rolul de nod central al spiritualitatii si al culturii europene, fapt care justifica, intr-o anumita masura, alegerea temei generale sub care s-a desfasurat universitatea de vara - Europa in lume la orizontul anului 2015 -, o tema mai degraba europeana decat una universala (francofona). Se pare ca, pana la urma, problemele Frantei sunt problemele Europei, iar problemele Europei sunt problemele omenirii. De altfel, cuvantarile pe care le-au tinut ambasadorul Frantei la Bucuresti, Hervé Bolot, si seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele, au urmarit in buna masura aceeasi linie eurocentrista. Nici titlurile celor zece ateliere in care au fost grupati studentii francofoni nu au fost mai prejos, deoarece majoritatea au vizat probleme strict europene precum: Tinerii si Europa, Cum putem valoriza cultura europeana (atelier care a avut-o ca invitata pe doamna Magda Carneci, directoare adjuncta a Institutului Cultural Roman din Paris), Intreprinderile europene si mondializarea, Catre o Europa sociala?, Europa, model si motor al unei ecologii mondiale, Poate Uniunea Europeana avea o actiune internationala coerenta?. In fiecare zi, salile in care se desfasurau atelierele au gazduit cate un invitat special care avea sa faca o prezentare succinta a problemei respective, urmata de o dezbatere asupra posibilelor cai de rezolvare, astfel incat prin amfiteatrele Universitatii din Brasov au trecut pe rand Ion Bogdan Lefter, Valentin Burada, Bogdan Ghiu, Daniel Daianu, Henry Marty-Gauquié (director la Banca Europeana de Investitii), Yves-Claude Llorca (directorul biroului AFP in Romania), Thierry Chopin (director de studii al Fundatiei Robert Schuman), Nicolae Idu (directorul Institutului European de la Bucuresti) si altii.
Insa, pe langa discutiile ce se desfasurau in cadrul formal al amfiteatrelor, au avut loc si dezbateri care aveau menirea sa-i angajeze pe tinerii francofoni in polemici asupra unor subiecte delicate. O astfel de dezbatere a fost aceea care cauta sa gaseasca un raspuns la intrebarea daca interzicerea portului valului islamic afecteaza libertatea de cult, dezbatere in cadrul careia tineri francezi au fost pusi fata in fata cu tineri marocani, senegalezi sau algerieni, iscandu-se astfel o polemica aprinsa in care fiecare parte isi apara cu tarie punctul de vedere.
Ceea ce Thierry Ragu, presedintele comitetului de organizare si omul care a avut ideea organizarii acestei universitati de vara, declara in cadrul sedintei de deschidere, si anume ca doreste ca la Brasov sa se instaleze o atmosfera de convivialitate in care limba franceza sa joace rolul de liant intre culturi diferite, s-a dovedit a fi mai mult decat o intentie sau o simpla speranta, devenind pur si simplu o stare de fapt, care ar descrie cel mai bine modul in care s-a desfasurat aceasta scoala de vara. "Convivialitate francofona" ar fi, probabil, formula care surprinde cel mai bine dialogurile dintre francezi si algerieni, dintre italieni si germani sau dintre singaporezi si australieni care au participat la acest eveniment si care au fost incantati sa descopere pasiuni comune cu alti tineri despre a caror cultura stiau foarte putine lucruri. Asadar, organizatorii se pot declara multumiti, deoarece se pare ca francofonia si, odata cu ea, mondializarea incep sa castige teren.
