Istoria și geografia epidemiilor

Propagarea epidemiilor care au decimat populații întregi în istorie sunt strâns legate de interacțiunea omului cu mediul său înconjurător și de războaiele angajate între diversele zone ale lumii.

Ioana Moldovan 02.06.2020

De același autor

Migrarea diverșilor patogeni, de la animal la om, s-a produs odată cu domesticirea animalelor. Rujeola, cea mai veche maladie contagioasă, ar fi apărut o dată cu domesticirea bovinelor, la finele mezoliticului (6500 î.Ch.).

Rujeola rămâne cea mai contagioasă boală existentă, astfel că un individ bolnav contaminează 90% din cei cu care vine în contact, dacă aceștia nu sunt imunizați. Virusul se transmite pe cale aerobă. Între 1855 și 2005, rujeola a cauzat decesul a 200 de milioane de oameni. Din 1963, există un vaccin disponibil. Azi, vaccinarea împotriva rujeolei a redus substanțial numărul celor contaminați, dar cazuri multiple (zeci de mii) continuă să apară în Africa și Asia.

Prima pandemie se datorează variolei, care este semnalată în China secolului al IV-lea d.Ch. Virusul călătorește în India (secolul al VII-lea) pe drumul rutelor comerciale ale mătăsii și ajunge în bazinul mediteranean și Africa de Nord. Odată cu armatele maure care ocupă Peninsula Iberică, variola ajunge în Europa. Virusul va circula cu armatele cruciate între Levant, Europa Occidentală și Europa de Nord (secolele al XI-lea și al XII-lea), pentru ca în secolul al XVI-lea să traverseze Atlanticul la bordul navelor exploratorilor portughezi și spanioli. Variola și rujeola sunt responsabile de decimarea populației amerindiene. Cincizeci de milioane de oameni (90% din populația băștinașă) moare din această cauză. Variola este una din bolile eradicate complet în secolul XXI datorită unui program amplu de vaccinare la nivel mondial.

Una dintre cele mai coșmarești expe­riențe cu care s-a confruntat civilizația umană este ciuma. Se cunosc cinci pandemii de ciumă, la nivel european. De la ciuma din Atena secolului V î.Ch., la Ciuma iustiniană (541-542 d.Ch.), ciuma bubonică sau Moartea Neagră (secolul al XIV-lea), Marea Ciumă (1738) și o a cincea pandemie la mijlocul secolului al XIX-lea. În prezent, la nivel mondial, sunt semnalate anual 1.000-2.000 de cazuri.

Moartea Neagră și-a început existența tot in Wuhan (China), în 1334, și va bântui Europa timp de 20 de ani. Bacilul folosește șobolanii și mai ales puricii acestora, ca gazdă intermediară. Cu armatele mongole, ciuma neagră traversează stepele Asiei Centrale și ajunge la Marea Neagră de unde se răspândește în toată Europa. Punctul de plecare este portul comercial Caffa, cumpărat de către Republica Genoveză la finele secolului al XIII-lea pentru a controla mai bine traficul maritim din Marea Neagră. Caffa – fostă colonie a Miletului (secolul VI î.Ch.), distrusă de huni în secolul IV d.Ch., va fi recucerită de mongoli în 1230. Cu aceștia tratează genovezii un secol mai târziu, când cumpără portul și împrejurimile, transformând așezarea într-un înfloritor centru comercial care – printre altele – găzduia cea mai importantă piață de sclavi din lumea europeană. Navele genoveze transportă ciuma neagră în Constantinopol, Messina (Sicilia) și apoi ajunge în Genova și în Africa de Nord. Ciuma ajunge in Marsilia în 1347, iar prin schimburile comerciale între portul de la Mediterană și Paris, moartea neagră se răspândește în întreaga Europă. În 1352, anul în care se stinge acest val epidemiologic, Europa număra deja 50 de milioane de morți, respectiv între 30-60% din populație.

O altă maladie care vine în valuri peste Europa este holera. Originară din Bengal (India), holera asediază Europa în 7 valuri, începând cu 1817 și până în prezent. Holera este o boală eradicată în lumea occidentală, dar care la nivel mondial continuă să îmbolnăvească 3-5 milioane de oameni. Decesele cauzate de holeră se situează între 30.000-130.000 anual. Holera proliferează în regiunile unde apa potabilă lipsește.

Prima pandemie modernă este gripa spaniolă, eronat numită ,,spaniolă”. Azi se cunoaște primul focar de infecție, Statele Unite ale Americii. Primul val de gripă spaniolă debutează în Europa în martie 1918. Virusul a circulat cu ajutorul soldaților americani veniți în Europa să ajute la câștigarea Primului Război Mondial. Până în vara lui 1919, gripa spaniolă s-a răspândit în trei valuri destructive care au infectat 500 de milioane de oameni și a cauzat decesul a 50 de milioane (5% din populația globului). Să nu uităm că patru ani de război mondial făcuseră „doar” 19 milioane de morți. Dintre victimele gripei spaniole amintim pe: Guillaume Apollinaire, Gustav Klimt și Egon Schiele. Virusul care a provocat această mortală gripă aviară este N1H1, iar azi majoritatea produselor de curățat și dezinfectat occidentale propun formule capabile să distrugă virusul. „Distruge 99% din bacterii și virusul N1H1” a devenit un slogan comercial, afișat azi pe toate marile mărci de produse de curățat.

În vara lui 1968, în Hong Kong, atunci colonie britanică și suprapopulată, apare o gripă care va fi cunoscută sub numele de gripa de Hong Kong. Se răspândește repede în Taiwan și Vietnamul aflat în război. Soldații americani întorși acasă sunt responsabili de transmiterea gripei mai întâi în SUA și, de acolo, virusul se răspândește în Europa. Traficul aerian este unul din motivele răspândirii rapide a virusului. În iarna lui 1969, gripa de Hong Kong face ravagii în Europa, cu cifre asemănătoare deceselor cauzate de COVID-19, numai că nici presa și nici televiziunile de atunci nu vorbesc despre asta.

HIV-ul este responsabil de moartea a 32 de milioane de oameni în ultimii 40 de ani, adică din momentul în care a devenit pandemie. Cercetătorii au afirmat că HIV s-ar fi propagat în epoca colonială în sudul Camerunului, unde ar fi apărut pentru prima dată gazda intermediară – înainte să fie transmis omului – o specie de cimpanzeu. Virusul este semnalat în anii ‘60 în Republica Congo și de acolo se deplasează în California, la începutul anilor ‘80. Odată ajuns pe continentul american, virusul se propagă cu rapiditate și devine o problemă urgentă la nivel mondial. În ciuda tratamentelor antivirale existente azi, HIV SIDA face anual, la nivel mondial, aproape un milion de victime (800.000 pentru anul 2018), în special în Africa și Asia.

Unele virusuri nu ies din limitele geografice ale unui teritoriu. Este cazul virusului Ebola, care rămâne în Africa sub-sahariană. Deosebit de contagios și mortal (unul din doi bolnavi moare) este azi răspândit în: Guineea, Sierra Leone, Liberia, focarul de bază rămânând Republica Democratică Congo.

Secolul XXI a cunoscut deja trei alerte pandemice: 2002 cu SARS, un coronavirus originar din China care s-a răspândit în Hong Kong, Taiwan și Singapore; apoi un alt coronavirus – MERS – apărut în 2012 și care a lovit în special Arabia Saudită, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite. Se pare că gazda intermediară în cazul MERS a folosit dromaderul (cămila cu o singură cocoașă).

Al treilea val pandemic al secolului XXI este COVID-19. Apărut în țara cu cea mai mare populație din lume (aproape 1,5 miliarde locuitori), într-un oraș care se află la originea unei alte pandemii cu șapte secole înainte – Wuhan, noul coronavirus s-a răspândit din cauza sincronizării apariției virusului cu o perioadă de intense schimburi interumane – noul an chinezesc 2020. Țări precum Taiwan, Coreea de Sud și Singapore, care au trecut recent prin urgențele medicale SARS și MERS, au știut cum să oprească imediat propagarea virusului.

Pentru restul lumii, 4,5 miliarde de oameni în 110 țări diferite, carantina activată cu întârziere a încetinit propagarea virusului, dar n-a putut limita numărul victimelor. Ce e de reținut însă e faptul că liderii politici s-au pus de acord că sănătatea e mai importantă decât orice, chiar dacă consecințele opririi bruște a schimburilor comerciale la nivel mondial vor cauza o scădere a PIB-ului mai mare decât în cazul crizei din 2008. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22