Pe aceeași temă
Este parte a războiului hibrid și probabil situația va escalada, pentru că nu există soluții imediate. O schimbare a situației ar putea interveni pe căi diplomatice terțe, printr-un telefon la Moscova. Paradoxal, pârghia Europei s-ar putea dovedi chiar conducta rusească Nord Stream 2, a arătat, luni seara, la Digi24, fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.
„Situația de la granița UE cu Belarus este foarte gravă, pentru că se pare că va escalada, este o formă de război hibrid inacceptabil, după cum sublinia secretarul general al NATO. Situația în teren este destul de simplă: la Minsk au aterizat avioane din Orientul Mijlociu aducând cetățeni, refugiați, care vor să ajungă în Germania trecând prin Polonia. În mod evident, polonezii, lituanienii, letonii sunt extrem de îngrijorați”, a rezumat faptele fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.
Dictatorul de la Minsk vrea să plătească o poliță
„Practic, dictatorul de la Minsk nu vrea decât să le plătească o poliță, mai ales Poloniei și Lituaniei, pentru faptul că atunci când represaliile Minskului împotriva propriilor cetățeni care demonstrau pașnic împotriva autocratului Lukașenko erau în desfășurare, marea majoritate a acestora, reprimați violent, încercau să se adăpostească în Polonia sau Lituania. Vă amintiți că și după Jocurile Olimpice sportivii din Belarus se refugiau cu sprijinul polonezilor în orice alt stat, numai acasă nu voiau să se mai întoarcă. Și acum, Lukașenko încearcă să joace această carte a migrației”, a explicat Cristian Diaconescu.
Mai mult decât atât, este parte a războiului hibrid, pentru că sunt o serie de organizații care brusc s-au activat în Occident cerând Poloniei să aibă o atitudine ceva mai deschisă în legătură cu acest val migrator creat artificial, instituțional - migranții sunt conduși până la frontiere chiar de militari din Belarus, a menționat fostul șef al diplomației.
„Acești oameni, săracii, nu au nicio vină că sunt prinși la mijloc, dar aceasta este situația și problema poate escalada de la o oră la alta. Sunt în egală măsură refugiați din Belarus, care fug de acest regim represiv. Cineva cu imaginație de la Minsk s-a gândit că ar fi bine să-i amestece cu oameni veniți din Orientul Mijlociu creând un tip de presiune pe acest Occident care a introdus un sistem de sancțiuni - încă nu suficient de drastice, în opinia unora, în condițiile unei reprimări a drepturilor omului atât de brutală, așa cum s-a întâmplat în Belarus în ultima perioadă”, a arătat Cristian Diaconescu.
Care ar putea fi riposta UE?
Miniștrii de externe din UE urmează să de întâlnească săptămâna viitoare pentru a lua o decizie. Este foarte posibil ca regimul Lukașenko să primească un nou val de sancțiuni economice, crede diplomatul.
„Situația este extrem, extrem de complicată, dar probabil că se va găsi o modalitate prin care o parte dintre acești imigranți de la graniță să fie acceptați. Nu-mi dau seama în acest moment despre ce soluție discutăm, pentru că este pe vârf de sarcină această criză. În astfel de condiții, dialogul este inutil și evident Minskul nu cooperează sub nicio formă. Probabil că undeva, pe terțe piețe diplomatice, cum se spune, adică prin discuții telefonice cu Moscova, se poate induce un anume tip de atitudine în ceea ce privește Belarusul, dar aici sunt mai mulți factori care joacă în acest moment. Pot să vă spun, de exemplu, poate pentru mulți nu ar avea nicio legătură, dar coridorul energetic Nord Stream 2 este terminat din punct de vedere tehnic, dar nu are încă aprobarea de funcționare a Uniunii Europene, așa că ne gândim în diverse direcții”, a explicat Cristian Diaconescu.
Implicarea Moscovei
Având în vedere experiențe anterioare, operațiunea Minskului este perfect coordonată cu Moscova, crede fostul ministru de externe.
Miile de oameni care-și caută scăparea din Afganistan sau din Siria, evident, profită de orice fel de oportunitate pentru a merge spre Vest - după cum strigă ei, în special în Germania vor să ajungă, pentru că acolo au rude, prieteni. Or, din acest punct de vedere, „a prelua durerea și suferința și disperarea acestor oameni și a transforma-o într-o pârghie politică reprezintă, într-adevăr, un nou vârf de cinism, aproape greu de imaginat”, spune Cristian Diaconescu.
Problema în interiorul Uniunii Europene este că statutul migranților, al refugiaților, mai ales în momente politice complicate, nu este unul foarte clar, deci nu există o poziție comună în interiorul Uniunii Europene în legătură cu ce se întâmplă cu acești oameni în momentul în care ajung la frontiere. Se pare că regulile Uniunii Europene, Convenția de la Dublin, faptul că sunt monitorizați la frontiera UE odată ce intră, în anumite momente sunt depășite de astfel de strategii și tactici, așa cum s-a întâmplat și în 2015-2016. Deci, din păcate, deocamdată, nu există o poziție comună înăuntrul Uniunii Europene în legătură cu atitudinea solidară. Iar pe baze naționale, este clar că abordările sunt foarte diferite, și-a încheiat fostul ministru de externe comentariul la Digi24.
Ce se întâmplă la granița Poloniei cu Belarus
Mii de refugiați au luat cu asalt, luni, frontiera belaruso-poloneză. Autoritățile de la Varșovia au convocat celula de criză și au mobilizat mai multe batalioane pentru a încerca să țină situația sub control. Și celelalte țări vecine cu Belarusul au luat decizii similare, spre exemplu, Lituania a declarat că mobilizează armata la frontieră.
Jurnaliștii de la „Die Welt”, care citează surse din serviciile de securitate germane, susțin că în ultimele săptămâni au fost între 40 și 50 zboruri care au venit în Belarus de la Istanbul, de la Damasc, din Dubai. La bordul acestor avioane, între 800 și 1.000 de refugiați pe zi au ajuns în Belarus. Până acum, aceste zboruri au avut ca destinație doar aeroportul din Minsk. În ultimele zile, însă, s-au făcut pregătiri pentru ca încă cinci aeroporturi din Belarus să primească aceste avioane. Unul dintre acestea este un mic aeroport situat la numai 20 de km de granița cu Polonia, scrie Die Welt.
În reacție la situația de la granița Belarusului cu Polonia, purtătoarea de cuvânt a MAE rus a declarat luni că Irakul a fost distrus cu participarea activă a Varșoviei, iar Polonia ar trebui să accepte măcar atâția imigranți câți soldați a trimis în Irak.
Aceștia sunt escortați de militari belaruși înarmați și cu câini de vânătoare.
Forțele speciale din Polonia declară că este cea mai mare încercare de forțare a graniței și anunță că au mobilizat peste 28.000 de polițiști de frontieră, soldați și polițiști.
SUA cer Balarusului să înceteze imediat campania de mobilizare a fluxurilor de migranți spre graniță.
„Atât timp cât regimul bielorus refuză să-și respecte obligațiile și angajamentele interanționale, subminează pacea și securitatea în Europa și continuă să reprime și să abuzeze oameni care nu caută nimic altceva decât să trăiască liberi, vom continua să punem presiune pe Lukașenko și ne vom reduce apelurile la responsabilitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.
Noi imagini postate pe rețelele sociale arată cum migranții încearcă să taie gardul de sârmă ghimpată dintre Balerus și Polonia cu clești de sârmă, în timp ce soldații polonezi îi resping cu gaze lacrimogene.
Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Muller, a declarat că sunt 3-4.000 de migranți la graniță și alți 10.000 pe teritoriul belarului, care se îndreaptă pre frontiera cu Polonia.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cere Belarusului să nu mai folosească migranții pe post de arme politice, într-o declarație publicată luni seară. Ea cere statelor membre să aprobe sancțiuni extinse pentru regimul bielorus și anunță că doi vicepreședinți CE vor merge în țările de origine ale migranților, pentru a le convinge să nu mai permită folosirea acestora de către regimul de la Minsk.
Într-un mesaj pe Twitter, șeful biroului pentru securitate națională din Polonia spune că autoritățile poloneze se așteaptă ca atacurile de la graniță să se intensifice în orele următoare. Președintele Andrej Duda are în vedere convocarea Consiliului Național de Securitate.
Eurodeputatul RENEW Guy Verhofstadt scrie într-un mesaj publicat pe Facebook că „doar slăbiciunea UE” i-a permis lui Lukașenko să folosească migranții în această criză. „Lukașenko folosește migranți fără apărare ca armă de război”, scrie Verhofstadt.
Migranții ajunși la granița cu Polonia forțează gardurile de sârmă ghimpată și încearcă să rupă cordonul de securitate. Între timp, alți migranți și-au montat corturile în apropierea graniței.
Între 40 și 50 de zboruri noi au fost operate în ultimele săptămâni din Orientul Mijlociu la Minsk, conform cotidianului german „Die Welt”. Totodată, anumite zboruri au aterizat pe aeroportul din Grodno, la 20 km de granița poloneză. Astfel, între 800 și 1.000 de imigranți ar intra în fiecare zi în Belarus, potrivit cotidianului german.
La sfârșitul lunii octombrie, Franța acuza regimul Lukașenko că ar fi în spatele unui „trafic” cu fiinţe umane „abil organizat” spre Uniunea Europeană, prin Turcia şi Dubai.
UE îl suspectează pe preşedintele Lukaşenko de orchestrarea transportării migranţilor cu avionul din Orientul Mijlociu şi Africa la Minsk, după care aceştia sunt trimişi spre Lituania, Letonia şi Polonia, ca represalii la sancţiunile economice impuse regimului bielorus de către blocul comunitar.
Președintele Poloniei Andrej Duda a convocat o ședință de urgență cu participarea premierului și a șefilor structurilor de securitate pentru a analiza situația de la graniță.
Ședință de urgență pentru situația de la granița dintre Polonia și Belarus. Foto: Guvernul Poloniei
Migranții au ajuns la granița cu Polonia, unde au fost întâmpinați de un cordon de securitate. În imaginile video distribuite pe rețelele sociale aceștia pot fi văzuți strigând „Germania, Germania”, în fața unui cordon format din forțe de ordine echipate pentru intervenție.
NATO califică „inacceptabilă” încercarea Belarusului de a folosi migranții pentru a pune presiune pe Uniunea Europeană și se declară îngrijorată de escaladarea situației de la graniță.
Într-o înregistrare video distribuită de serviciul de blogging belarus NEXTA pot fi văzuţi migranţi cu rucsacuri şi îmbrăcaţi în haine de iarnă mergând pe marginea unei autostrăzi.
Alte imagini arată grupuri de migranţi pe marginea şoselei, escortaţi de bărbaţi înarmaţi şi îmbrăcaţi în uniforme kaki.
„Belarusul vrea să provoace un incident major, de preferat cu focuri de armă şi victime: potrivit relatărilor media, pregăteşte o provocare majoră lângă Kuznica Bialostocka şi va exista o tentativă la o trecere frontalieră masivă”, a declarat ministrul de externe adjunct Piotr Wawrzyk pentru postul public de radio polonez.
Ministrul de interne adjunct Maciej Wasik a scris pe Twitter că „autorităţile poloneze sunt pregătite pentru orice scenariu”.
Autorităţile belaruse au emis o declaraţie care confirmă că un grup mare de refugiaţi se deplasează de-a lungul autostrăzii către frontiera cu Polonia şi că Varşovia dă dovadă de o „atitudine inumană”. Polonia afirmă că cel puţin şapte migranţi decedaţi au fost găsiţi de partea poloneză a frontierei, existând informaţii neconfirmate despre mai multe victime în Belarus, scrie Agerpres.
Organizaţii umanitare acuză guvernul naţionalist al Poloniei de încălcarea dreptului internaţional de azil prin faptul că resping migranţii înapoi în Belarus în loc să accepte cererile lor de azil. Polonia susţine că acţiunile sale sunt legale.
Premierul Mateusz Morawiecki a scris pe Facebook că „frontiera poloneză nu este doar o linie pe o hartă, ea este sacră şi pentru ea a fost vărsat sânge polonez”.
Uniunea Europeană îl acuză pe preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko de orchestrarea unei creşteri masive a sosirilor de migranţi la frontiera dintre Belarus, pe de o parte, şi Polonia, Lituania şi Letonia, pe de altă parte. Această creştere a avut loc în urma adoptării de către UE a unor sancţiuni împotriva Belarusului după abuzurile contra drepturilor omului şi alegerile prezidenţiale din august anul trecut, contestate vehement de opoziţia belarusă şi de Occident.
UE a adoptat noi sancţiuni economice contra Belarusului după ce autorităţile de la Minsk au forţat un avion al companiei aeriene low-cost irlandeze Ryanair să aterizeze pentru a putea aresta un disident aflat la bord. Ulterior, migranţi proveniţi mai ales din Irak, Congo şi Camerun au început să apară la graniţa Belarusului cu Lituania, iar apoi şi la frontierele cu Letonia şi Polonia.
