Pe aceeași temă
Scrutinul de duminica pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului va fi pentru cetatenii Romaniei o proba de implicare civica si de instinct democratic pe care nu multi vor fi dispusi sa o dea. Aceasta pentru ca simplul act de a vota a devenit in noua Lege electorala o proba de anduranta pentru o buna parte a romanilor, si asa relativ apatici din punctul de vedere al implicarii politice. In vreme ce Guvernul Romaniei desfasoara o intensa campanie mediatica pentru stimularea prezentei la urne, situatia reala indica o intentie scazuta de vot, din doua motive - lasand apatia, scarba etc. la o parte. Primul motiv, extrem de important, este interdictia de a vota in afara localitatii - sau tarii - de resedinta. In cazul particular al colegiilor din diaspora, Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului prevede la articolul 8, alineat 2 ca "cetatenii romani cu drept de vot, cu domiciliul sau resedinta in strainatate isi exercita dreptul de vot in una din sectiile de votare din acea tara in care isi au domiciliul sau resedinta, in conditiile prezentei legi", ceea ce la prima vedere nu pune probleme deosebite. Cu toate acestea, cum logica electorala si realitatea geografica nu fac intotdeauna casa buna, conditiile legii vor reprezenta o frana serioasa in calea participarii la vot a romanilor stabiliti in Europa Occidentala - Colegiul 1 al Circumscriptiei 43 - care preferau, in anumite cazuri, sa aleaga in sectii de votare situate in afara teritoriului de resedinta, dar mai apropiate, in termeni reali, de domiciliu (e situatia Marii Regiuni, care include Luxemburgul, Lorena in Franta, Saarland in Germania si partea sud-estica a Belgiei). Sectiile de votare sunt putine si inegal repartizate. Pentru Franta, de pilda, au fost prevazute numai cinci sectii de votare, cate una pentru fiecare dintre cele cinci orase alese - Paris, Lyon, Marsilia, Nisa, Strasbourg - si care fac abstractie de departamentele nord-estice care se gasesc, astfel, fara acoperire. In Belgia, se presupune ca patru sectii de votare (doua la Bruxelles, una la Liege si alta la Anvers) vor fi suficiente, desi partea sud-estica a tarii ramane descoperita. Exemplele pot continua, iar amintirea catastrofei organizatorice la multe dintre sectiile de votare din strainatate la referendumul privind suspendarea presedintelui si a balbaielilor de la alegerile europene nu pare a fi servit nimanui de invatatura de minte.
Apatia - daca nu chiar absenta - candidatilor in Colegiul 1 este un al doilea motiv pentru care romanii din strainatate se vor gandi probabil de doua ori inainte de a parcurge uneori 100 de kilometri pana la cea mai apropiata sectie de votare. Pentru alegatorul care incearca sa afle, in afara numelui si afilierii politice, si alte informatii relevante despre candidati, intreprinderea se dovedeste demna de un Sherlock Holmes. Lista candidatilor este singura informatie completa disponibila. Pentru Camera Deputatilor, ea se prezinta astfel : Marian Popescu (PSD-PC), Zamfir Daniel Catalin (PNL), William Gabriel Branza (PD-L), Voicu Mihaita (PRM), Kis Bela (UDMR), Rizea Doina (PNG-CD). Pentru Senat, sunt propusi urmatorii candidati: Marian Mocanu (PSD-PC), Petre Roman (PNL), Badea Viorel Riceard (PD-L), Ilie Ilascu (PRM), Karoly Ferenc Szabo (UDMR), Gales Cristina Daniela (PNG-CD).
In proportie de aproximativ 80%, candidatii nu au considerat necesar sa puna la dispozitia electoratului informatii relevante privind activitatea lor profesionala, afilierile politice trecute, declaratii de avere, ca sa nu mai pomenim de "detalii" legate de program, declaratii de intentie etc. Cand exista informatii mai consistente, ele sunt furnizate de presa si se refera mai cu seama la candidatii cu activitate multicolora, din punct de vedere politic, si al alcatuirii declaratiei de avere. De unde entuziasm electoral, atunci cand trebuie cautati cu lumanarea chiar si candidatii, nu numai sectiile de votare?
