Pe aceeași temă
Continua extindere a Aliantei Nord Atlantice inspre Est va conduce la masuri de raspuns din partea Federatiei Ruse. A spus-o miercuri purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Reuters. Reactia vine ca urmare a deciziei Aliantei de a invita Muntenegrul sa adere la comunitatea militara defensiva a Occidentului.
Nu e prima reactie de acest gen pe care Moscova o exprima public. Inca de la declansarea crizei din Ucraina, rusii au refuzat sa accepte teoria schimbarii democratice de regim si au acuzat Vestul ca incearca sa isi impuna propriul Guvern la Kiev si Alianta Nord-Atlantica de faptul ca urmareste sa se apropie de granitele rusesti.
Un nou membru al Aliantei
Cel mult un an si jumatate ar urma sa dureze pana cand Muntenegrul va deveni, oficial, membru al NATO. Ministrii de externe din NATO s-au reunit la Bruxelles, in perioada 1-2 Decembrie 2015, pentru a analiza conflictele existente în Siria, Ucraina si Afganistan. Reprezentantii statelor Aliantei au invitat Muntenegru sa adere la Alianta
“Felicitam Muntenegru”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, in aplauzele ministrilor de externe, reuniti la sediul Aliantei din Bruxelles. "Acesta este inceputul unei foarte frumoase aliante", a adaugat oficialul. Conform AFP aderarea va deveni efectiva in "cel mult un an si jumatate", dupa o faza de negocieri si dupa ratificarea documentului de catre cele 28 de parlamente nationale ale tarilor membre.
(Igor Luksic, vicepremierul si ministrul Integrarii Europene a Muntenegrului, alaturi de Stoltenberg / Foto: NATO)
Dupa separarea de Serbia si proclamarea independentei in 2006, Muntenegru s-a apropiat continuu de NATO, primind in cele din urma sprijinul SUA.Alte doua state din regiune, Croatia si Albania, sunt cei mai noi membri ai NATO, la care au aderat in 2009.
La scurt timp, Moscova nu a ezitat sa reactioneze. Rusia a anuntat prin vocea unui senator ca va anula proiectele comune cu Muntenegru daca aceasta tara se alatura NATO. Viktor Ozerov, seful comitetului pentru aparare si siguranta din Consiliul Federatiei Ruse, a spus ca vor fi anulate inclusiv proiectele din domeniul militar. Continua extindere a NATO catre est va atrage masuri de represalii din partea Rusiei, a declarat miercuri si purtatorul de cuvant al Kremlinului.
Moscova se opune oricarei largiri NATO in fostele tari comuniste din estul si sud-estul Europei. Ministrul de externe rus, Sergei Lavrov, a spus in septembrie 2014 ca orice expansiune a NATO este "o greseala, chiar o provocare". In declaratiile date atunci publicatiilor rusesti el a calificat politica usilor deschise aplicat de NATO ca "iresponsabila".
Scutul din coasta rusilor
Unul dintre principalele subiecte pe marginea caruia rusii au desfasurat o adevarata campanie de intimidare in proximitatea sa este scutul antiracheta pe care americanii il desfasoara in Europa Centrala si de Est. Romania este una dintre tintele primordiale, data fiind cooperarea strategica cu SUA si amplasarea scutului antiracheta in tara noastra, scut despre care ambasadorul american a anuntat la inceputul lunii Noiembrie ca va deveni operational in Martie 2016.
Kremlinul ameninta din nou Bucurestiul, cu acelasi ton belicos promovat in ultima perioada. Vladimir Putin spunea recent ca Rusia va consolida capacitatile nucleare strategice ca reactie la amplasarea sistemelor antiracheta in Europa de Est. “Rusia va lua masuri de retorsiune in sensul consolidarii capacitatii fortelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antiracheta. Am spus de la inceput ca vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricaror instalatii antibalistice”, declara lideri de la Kremlin, pe fondul tensiunilor cu Vestul.
Marcat de suspiciune, Putin spunea ca pretextele conform carora sistemele antiracheta dezvoltate de americani ar viza amenintarile din partea Iranului sau Coreei de Nord ascund adevaratele intentii ale Washingtonului.“Adevaratul scop este neutralizarea potentialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei si al aliatilor ei”, a adaugat el.
Scutul antiracheta, activat in 2016
In tot acest timp, dezvoltarea scutului antiracheta de la Deveselu, in judetul Olt, decurge conform planului. De altfel, ambasadorul SUA Hans Klemm a punctat la inceputul lui Noiembrie ca lucrarile la baza militara vor fi incheiate pana la finalul acestui an. In consecinta, amplasamentul si sistemul antiracheta vor fi complet operationale in Martie 2016, a mai aratat Klemm
(Scutul antiracheta de la Deveselu, aproape de finalizare)
“Lucrarile se desfasoara conform calendarului si bugetului aprobat, iar perioada estimata de incheiere a lucrarilor este sfarsitul anului. Guvernele SUA si Romaniei planuiesc in acest moment organizarea unei ceremonii pentru a marca incheierea lucrarilor de constructie. Mai sunt insa de efectuat destule teste ale amplasamentului sistemului si ale sistemului antiracheta.
Asadar, probabil amplasamentul si sistemul vor deveni complet operationale undeva in luna martie 2016. Odata incheiata aceasta etapa, guvernele Romaniei si SUA, precum si NATO, vor marca operationalizarea sistemului. Deci vor fi doua ocazii de a marca aceasta constructie si amplasamentul, una in cadrul acestui an, spre sfarsitul anului, iar cealalta undeva in aprilie-mai 2016”, a declarat Hans Klemm.
Test in premiera
Intr-o demonstratie in premiera, Statele Unite au testat capacitatea de reactie a scutului antiracheta in Europa. Exercitiul din Octombrie a venit pe fondul criticilor Moscovei la adresa proiectului. Intr-un prim exercitiu de acest tip, Marina Statelor Unite ale Americii a pus in actiune sistemul de aparare anti-racheta dezvoltat in Europa. Testul a fost organizat marti, 20 Octombrie, in zona insulelor britanice Hebride, in Atlanticul de Nord.
Exercitiul a simulat un atac combinat impotriva NATO si a constat in lansarea unei rachete balistice cu raza scurta de actiune, combinata cu lansarea a doua rachete de croaziera anti-nava. Pentru anihilarea proiectilelor au fost folosite rachete interceptoare de timp SM-2 si SM-3, lansate de pe distrugatoarele USS Ross si USS The Sullivans, potrivit comandamentului Flotei a 6-a a Statelor Unite.
(Relatia NATO cu Moscova, din ce in ce mai problematica / Foto: Washington Post)
De altfel, distrugatorul USS Ross patruleaza in Mediterana si intra, periodic, in Marea Neagra, ca parte a planului de reasigurare a Flancului Estic al Aliantei Nord Atlantice. In primavara acestui an, USS Ross a participat la exercitii navale in Marea Neagra alaturi de Marina romana si cea ucraineana. In cadrul acelor manevre, doua avioane militare ruse s-au apropiat la mica distanta de vasul de lupta american, fapt ce a provocat tensiuni intre Washington si Moscova.
Exercitiul, denumit At Sea Demonstration 2015 (ASD 2015), s-a desfasurat in perioada 18-20 Octombrie si a fost urmarit de la bordul distrugatorului USS Mount Whitney de reprezentanti ai noua state.
Rusii aduc in discutie argumentul nuclear
Amplasarea scutului anti-racheta in Europa s-a desfasurat pe fondul criticilor constante ale Federatiei Ruse. Uneori, reactiile Moscovei aduceau mai mult cu amenintari, cum a fost cazul si in 12 Octombrie. Atunci, rusii au reluat amenintarile la adresa Romaniei, cerand din nou abandonarea planurilor privind amplasarea sistemului american de aparare antiracheta pe teritoriul tarii noastre.
Potrivit sefului Departamentului de neproliferare, dezarmare si controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe, amplasarea elementelor antiracheta in Romania ar fi o “incalcare flagranta” de catre Statele Unite a Tratatului fortelor nucleare intermediare (INF).
Mihail Ulianov a sustinut ca rachete-tinta si drone de atac, ce pot fi folosite pentru lansarea de rachete de croaziera cu raza medie de actiune, pot fi instalate pe nave militare, dar nu si terestru. "Cerem Statelor Unite si Romaniei sa inteleaga intreaga lor responsabilitate pentru evolutia acestor evenimente si sa renunte la aceste planuri cat nu este prea tarziu", a transmis oficialul rus. In replica, oficialii americani si romani au reafirmat caracterul defensiv al proiectului, fara sa incetineasca sau sa opreasca lucrarile.
