Ajutorul pentru Ucraina și pragmatismul lui Viktor Orbán

Stefan Popescu | 06.02.2024

Aprobarea fără dificultate a pachetului de 50 de miliarde pentru Ucraina era de așteptat, după cum la fel de predictibil era și concursul dat de Ungaria.

Pe aceeași temă

Unul dintre marii președinți ai celei de-a V-a Republici franceze, socialistul François Mitterand, dar și un politician versat, avea obiceiul să spună că, în politică, cel mai important cuvânt este „nu”. Premierul Viktor Orbán aplică la virgulă acest principiu, încât orice decizie europeană pe teme de interes pentru curentul politic suveranist, dar și de mare impact mediatic, cuprinde în ecuația adoptării sale Ungaria. Ce va face Ungaria? Cum va reacționa Viktor Orbán? Emoții cu privire la posibilul veto al premierului ungar și așa mai departe.

Depășirea eventualului blocaj ungar dă naștere la o altă avalanșă de știri despre „cum a fost pliat sau convins Viktor Orbán”. Și iată cum, „izolata Ungarie”, cum ne place să spunem la București, este pe buzele tuturor, iar premierul ungar, un fel de star european, și chiar mai mult, dacă ne uităm la tabăra republicană din Statele Unite și la conservatorii din Australia. Și aceasta, fără a avea în spate o mare putere europeană. Însă impresia creată de toate declarațiile și comentariile apărute în spațiul public este că Ungaria este o țară care trebuie convinsă, cu care trebuie negociat, asupra căreia trebuie făcute presiuni, pe scurt, o țară care trebuie avută în vedere atunci când se discută, spre exemplu, de începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina sau aderarea parțială a Bulgariei la spațiul Schengen sau votarea pachetului de asistență financiară pentru Ucraina.

O asemenea atitudine este legitimată în Uniunea Europeană în pofida înghețării parțiale a fondurilor europene, în decembrie 2022 – 30 de miliarde de euro, atât din fondurile de coeziune, cât și din mecanismul de redresare. Dar cum poate fi numit altfel decât legitimare invitarea premierului Orbán la Palatul Elysee, la o cină de lucru, pentru a fi convins ca la summitul european din 14-15 decembrie să nu blocheze deciziile Consiliului privitoare la ajutoarele suplimentare pentru Ucraina și, mai ales, cele referitoare la decizia de lărgire a Uniunii Europene la Ucraina? Dar negocierile purtate în numele întregului Consiliu European de doamna Giorgia Meloni, președinta Consiliului italian de miniștri, care și-a intensificat eforturile, vorbind cu Orbán la telefon, întâlnindu-l pe 31 ianuarie la elegantul Hotel Amigo din Bruxelles pentru o conversație de o oră și, din nou, joi-dimineață, pe 1 februarie, înainte de începerea summitului european?

Presa cu tematică europeană informa că în seara de dinaintea summitului care avea să aprobe cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, însuși președintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit cu premierul Viktor Orbán, după ce, vreme de săptămâni bune, a căutat să construiască punți cu liderul de la Budapesta. Probabil că puțini lideri europeni își pot trece în palmares, în mai puțin de 12 luni, două întâlniri la masă la Palatul Élysée, plus o întâlnire în tête-à-tête la Bruxelles, înainte de un summit european, pentru a discuta despre colaborare pe tema Ucrainei și a extinderii europene. Viziunea lui Emmanuel Macron, de la înălțimea pe care i-o conferă statutul țării sale de mare putere europeană, este „de a nu-l antagoniza pe Viktor Orbán, ci de a-l lua la bord”. Numai aceste „ofensive” diplomatice i-au permis președintelui Consiliului European, Charles Michel, să anunțe acordul mult-așteptat pentru Ucraina după doar 10 minute de la începutul Summitului UE. Cititorii de știri de la București, Paris, dar și din țările aspirante, precum Belgrad, Tirana și, de ce nu, Kiev pot trage liniștiți concluzia că Ungaria e o țară care contează în jocurile europene. Iar această percepție îl interpelează pe fiecare lider european, inclusiv instituțiile europene luate ca atare – Consiliu, 

Povestea pauzei de cafea și deblocarea a 10 miliarde de euro către Ungaria

Este vorba de pauza de cafea care a permis celor 26 de șefi de state și de guvern să voteze deschiderea negocierilor de aderare ale Kievului la Uniunea Europeană. Presa europeană a salutat această soluție găsită, potrivit surselor citate de cotidianul francez de referință, Le Monde, de cancelarul german Olaf Scholtz, și care a însemnat o nouă pliere a prim-ministrului ungar Viktor Orbán. Realitatea este cu mult mai multe nuanțe și începe cu declarațiile făcute de domnul Orbán cu mult înainte de Consiliul European din decembrie, potrivit cărora Uniunea nu poate lua în considerare deschiderea negocierilor cu o țară aflată în război și, în plus, cu grave probleme de corupție. Contextul în care interveneau obiecțiile șefului guvernului de la Budapesta a jucat și el în marele interes al europenilor de a ajunge la un compromis cu Ungaria: semnalul important pentru Kiev, a cărui contraofensivă a înregistrat un eșec și blocarea unui nou pachet de asistență de către majoritatea republicană din Camera Reprezentanților din SUA. În sfârșit, interesele Germaniei ca fondurile europene ale Ungariei să fie deblocate, ceea ce s-a și realizat parțial: 10 din cele 30 de miliarde de euro, acestea au fost costul compromisului european cu Viktor Orbán.

Să notăm că Ungaria este un partener foarte important pentru Germania, schimburile dintre cele două țări fiind undeva în jurul a 67 de miliarde de euro, iar pe piața ungară fiind prezente 3.000 de companii germane – un adevărat ecosistem economic, față de care este sensibil oricare șef de guvern german. Probabil însă că această proximitate economică cimentează și o anumită viziune destul de apropiată asupra Estului, chiar dacă Germania nu și-o mai poate asuma în mod deschis. Însă laboratoarele de planificare politică de la Berlin gândesc pe termen lung.

Aprobarea fără dificultate a pachetului de 50 de miliarde pentru Ucraina era de așteptat, după cum la fel de predictibil era și concursul dat de Ungaria. Votul acesteia, aliniat celorlalte state membre, se explică și prin nevoia de a-și flexibiliza poziția în apropierea asumării președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene. Pentru a avea o președinție nu neapărat de succes, dar decentă, premierul Ungariei are nevoie de concursul tuturor statelor membre, cu atât mai mult cu cât deja campioni ai Uniunii Europene au voci mult mai puternice în a solicita unele recalibrări în raport cu Ucraina, pe fondul cerințelor fermierilor europeni deranjați de efectele pe piața comunitară a cerealelor și cărnii din această mare țară producătoare. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22