Pe aceeași temă
Potrivit presei de la Skopje, citată de MTI, în acest caz, legea nu a fost semnată de către şeful statului şi trimisă spre publicare, cum se obişnuieşte, ci de către preşedintele Parlamentului Macedoniei, transmite Rador.
Talat Xhaferi a anunţat luni în presa de stat că a semnat legea privind recunoaşterea limbii albaneze ca limbă oficială de stat şi a trimis-o spre publicare Monitorului Oficial. După apariţia textului în MO, limba albaneză poate fi folosită, oficial, în toată Macedonia.
Presa a atras atenţia că, pe viitor, preşedintele minoritar (albanez) al legislativului de la Skopje poate conduce şedinţele chiar şi în limba sa maternă. Talat Xhaferi nu şi-a exprimat încă intenţia de a se folosi de acest drept.
Legea privind dreptul lingvistic a fost adoptată pentru prima oară anul trecut în ianuarie, dar preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a refuzat să o semneze şi a retrimis-o în parlament. Ulterior, opoziţia a depus un record de 36 de mii de amendamente la lege.
Anul trecut, în martie, parlamentarii au votat legea fără dezbaterea acestora şi le-au respins, motivând că pun sub semnul întrebării constituţionalitatea legii, ceea ce nu este sarcina legislativului, ci a Curţii Constituţionale.
Preşedintele macedonean a anunţat însă, că nu va semna nici de data aceasta legea pe care, în opinia sa, Parlamentul Macedoniei a adoptat-o în mod ilegal. Curtea Constituţională a Macedoniei nu s-a pronunţat nici de atunci pe lege şi până în prezent nu se ştia cum poate ea intra în vigoare, deoarece legea fundamentală a Macedoniei nu prevede asemenea situaţii.
Opoziţia de dreapta a anunţat acum că, atât preşedintele Parlamentului Macedoniei, cât şi Monitorul Oficial au comis infracţiuni, deoarece au publicat o lege fără semnătura şefului statului, ceea ce “reprezintă o infracţiune care nu se prescrie şi atrage pedeapsa cu închisoarea”.
O lege asemănătoare, privind drepturile lingvistice ale minorităţii albaneze, a fost adoptată în 2001, după un conflict armat izbucnit între insurgenţii albanezi şi forţele guvernamentale. Acea lege prevedea că în toate localităţile, unde ponderea populaţiei albaneze depăşete 20%, limba albaneză poate fi folosită ca limbă oficială.
O treime din populaţia de 2,1 milioane de locuitori a Macedoniei aparţine minorităţii albaneze. Potrivit noii legi, publicată marţi, limba albaneză poate fi folosită în mod oficial peste tot, indiferent de ponderea populaţiei albaneze.
Gjorge Ivanov nu a semnat nici legea privind schimbarea denumirii republicii, deoarece o consideră neconstituţională, iar acordul greco-macedonean, ratificat în baza acesteia, îl consideră inacceptabil şi ilegal.
În pofida acestei atitudini, parlamentarii au votat deja modificările Constituţiei şi se aşteaptă ca în scurt timp republica slavonă să se numească Macedonia de Nord. În lipsa semnăturii şefului statului, care provine din rândurile opoziţiei de dreapta, şi acest act legislativ va fi semnat tot de către preşedintele Parlamentului Macedoniei, care îl va trimite spre publicare în Monitorul Oficial.
