Pe aceeași temă
America a atins cifra de 300 de milioane de cetateni, fiind a treia cea mai populata tara din lume. Este o America diversa: daca actorului Brad Pitt si baschetbalistului Kobe Bryant le trebuie doar 5 minute sa castige 1.000 de dolari, unui director de companie ii ia in medie 3 ore, iar unui fermier 57 de ore. Aceasta America, care etnic e compusa si din 15% hispanici si 13% afro-americani, trepideaza de la sfarsitul verii in febra alegerilor legislative. Toate cele 435 de locuri in Camera Reprezentantilor si 33 din cele 100 de locuri in Senat sunt deschise competitiei la alegerile din 7 noiembrie. Republicanii controleaza Congresul din 1994. Democratii spera ca dupa 12 ani sa recucereasca in aceste midterm elections ambele Camere ale Legislativului federal si sa paveze astfel calea pentru marea batalie pentru presedintia SUA din 2008.
Ascensiunea democratilor in sondaje
De ce are Partidul Democrat o sansa mai buna acum? In primul rand, pentru ca unele redute republicane nu mai par la fel de inexpugnabile ca inainte. In genere, in peste 90% din cazuri, candidatii in functie sunt reconfirmati. Acestia, incumbents, dispun de apanajul reputatiei deja stabilite, al notorietatii, de foarfeca de gerrymandering (decuparea limitelor circumscriptiilor electorale in scopuri de control politic) si de avantajul fondurilor publice pe care pot sa le atraga si distribuie in circumscriptiile electorale unde pot inclina decisiv balanta influentei in favoarea lor. Acest lucru nu mai este valabil daca scandaluri precum cel al lui Mark Foley, congressman de Florida, care si-a exhibat pe Internet inclinatiile pedofile, fiind in acelasi timp presedintele Comitetului pentru Copiii Disparuti si Exploatati, zgaltaie din temelii reputatia republicanilor de aparatori ai valorilor familiei si ai principiilor conservatoare. In astfel de cazuri, challenger-ii democrati au sanse reale sa obtina locuri suplimentare. Un alt scandal recent il vizeaza pe un candidat democrat care a folosit masina si soferul institutiei pentru deplasarile familiei. Locurile in care reprezentantii in functie nu mai candideaza din cauza varstei, vizarii altor posturi sau a unor scandaluri sunt numite open seats pentru ca deschid calea opozantilor. Se estimeaza ca anul acesta sunt 33 de astfel de competitii electorale pentru Camera, dintre care peste 20 vulnerabile pentru republicani. New York Times invoca sondaje indicand ca democratii ar iesi victoriosi in cel putin 8 circumscriptii, unde republicanii sunt in dificultate. Pentru a obtine controlul Camerei, Partidul Democrat are nevoie de 15 noi locuri. Acest lucru l-au reusit republicanii in 1994, cand au obtinut 22 de open seats in detrimentul democratilor.
In sistemele majoritare cu doua tururi de scrutin si doua partide cu vocatie guvernamentala, ciclurile de alternanta la putere sunt, de regula, largi: laburistii britanici se afla la guvernare de 10 ani, in timp ce conservatorii au dominat politica britanica in precedentii 18 ani, inainte de 1997. In SUA, una din cele mai lungi perioade de dominatie in Senat a Partidului Republican a fost intre 1895 si 1913, in timp ce democratii au avut perioada lor de glorie intre 1949-1981, cand, cu o intrerupere de doi ani, in Congresul numarul 83, au dominat Senatul timp de 30 de ani, iar Camera Reprezentantilor intre 1951-1995 (44 de ani).
Temele electorale dominante, cu variatiuni de accent in functie de state si districte, sunt in genere razboiul din Irak, securitatea nationala si amenintarea terorista, legea imigratiei ilegale, nivelul taxelor, legea avorturilor si chestiunea casatoriilor intre persoane de acelasi sex, sanatatea si securitatea sociala si economia. Primele sase subiecte sunt considerate aducatoare de puncte pentru republicani, ultimele doua pentru democrati. Subiectul catalizator de atentie ramane razboiul antiterorist si cel din Irak. Statele din sud, in special, sunt preocupate si de efectele imigratiei ilegale. Totusi, atitudinile alegatorilor s-au mai schimbat din 2004. Dupa aproape 4 ani de la ocuparea Irakului, multi americani chestioneaza eficienta strategiei din Irak si sunt favorabili unei dezimplicari graduale.
De fapt, o alta cauza a declinului republicanilor in sondaje, fenomen ce ramane insa sa fie confirmat sau infirmat peste o saptamana, este ca retorica belicoasa si indemnul mobilizator keep the course in Irak nu mai pot face abstractie de realitatea din teren a celor peste 100 de morti zilnic, ca urmare a violentelor interconfesionale si tribale. Aceasta, in ciuda spin-ului mediatic si a discursurilor patriotice intretinute in ultima vreme ale presedintelui Bush.
Mobilizarea alegatorilor si mesajele electorale
Desi nu se anunta cu peripetii, cursa care atrage cea mai mare atentie este cea din New York. Hillary Clinton este data drept castigatoare sigura pentru a reocupa fotoliul senatorial. Cei mai multi nu vad in aceasta decat o prepozitionare pentru aspiratia sa, nemarturisita inca oficial, de a candida pentru Presedintie peste doi ani.
Campania republicanilor se axeaza, ca si in trecut, pe inducerea imaginii de nehotarati, slabi si ambivalenti cand e vorba de actiune si inconsecventi a democratilor. Acestora li se reproseaza ca nu stiu sa protejeze America, nu vor sa intercepteze convorbirile teroristilor, nu vor sa ii aresteze si sa ii judece si nu au o strategie pentru Irak. Tot ce stiu democratii, spune presedintele Bush, este "doar sa spuna nu" politicilor administratiei sale.
In orice moment un eveniment neasteptat poate irupe pe scena electorala. Democratii se tem ca administratia republicana sa nu-l scoata din palaria antiterorista pe iepurele Bin Laden, impresionand electoratul american preocupat de amenintarea terorista.
Este de urmarit si chestiunea procesarii voturilor. Autoritatile electorale americane au declarat ca 10 state ar putea experimenta probleme cu tehnologia de vot electronic, similare cu cele din Florida, din 2004.
Problema mobilizarii propriului bazin electoral si cea a identificarii si convingerii alegatorilor indecisi sa se prezinte la urne si sa voteze cu tine este un domeniu in care republicanii stau mai bine din punct de vedere organizational. Masinaria GOP (Grand Old Party) si Comitetul republican electoral de coordonare nationala s-au dovedit mai eficiente la ultimele alegeri. Analistii apreciaza ca scorurile celor doua partide sunt foarte apropiate in 20 de circumscriptii pentru Camera Reprezentantilor si in 3-4 pentru Senat, ceea ce reclama strategii ingenioase si costisitoare de atragere de partea ta a alegatorilor indecisi. Sarcina nu atat de usoara: 22% dintre americanii cu drept de vot nu sunt inregistrati, preconditie pentru a vota, iar 23% dintre electorii inregistrati voteaza foarte rar, potrivit unui sondaj Pew Research Center. Asupra acestei din urma categorii se vor concentra ambele tabere, in special in alegerile foarte disputate (close races), catre care trebuie directionate fonduri substantiale si personalitati politice de notorietate pentru sustinerea candidatului partidului. Un fapt sigur este ca republicanii au reusit sa stranga mai multi bani si in aceasta campanie electorala: 77 de milioane, fata de 67 ale democratilor, la sfarsitul lunii septembrie. Prin urmare, au mai mult acces la reclame si o vizibilitate mediatica mai mare. Republicanii mai detin avantajul unei baze de date nationale mai detaliate privind istoria de vot a alegatorilor, preferintele lor in termeni de consum, temele care ii intereseaza prioritar si ar putea sa ii ghideze in acordarea votului, ceea ce le permite o ajustare mai eficienta a strategiei de campanie, pana la tintirea indivizilor si grupurilor cu mesaje adecvate (micro-targeting). Aceste baze de date trebuie actualizate periodic prin sondaje nationale si locale din cauza dinamismului temelor, dar si a mobilitatii electorilor: 17% dintre americani isi schimba anual locuinta, tinutul si/sau statul.
Incalzirea pentru 2008
Urmatorul ciclu electoral, din 2008, va fi decisiv. Incalzirea a inceput deja, o Camera sau ambele democrate putand sa fie heralzii schimbarii la cel mai inalt nivel politic. Atunci republicanii nu vor avea un incumbent, Bush fiind la sfarsitul celui de-al doilea si ultimul mandat constitutional. Ambele partide sunt deja in cautare de lideri. Alegerile primare dinaintea alegerilor de peste doi ani vor fi disputate. La republicani, sunt in carti senatorii John McCain, Bill Frist, Chuck Nagel; la democrati, Hillary Clinton, Joe Biden, Howard Dean. Alti candidati pot emerge pana atunci pe tichetul prezidential. Daca democratii par sa aiba sanse sa obtina majoritatea in Camera, dobandirea controlului Senatului va fi foarte dificila. Democratii ar avea nevoie sa smulga republicanilor 6 noi locuri. Alegerile senatoriale stranse din Ohio, Montana, Pennsylvania, Rhode Island, Missouri, Tennessee si Virginia vor decide controlul asupra Camerei superioare a Congresului. Chiar daca republicanii vor conserva una din Camere sau isi vor mentine suprematia in ambele, vor avea, dupa toate probabilitatile, o majoritate mai putin confortabila in Congres si o marja de manevra mai redusa in a-si promova propriile proiecte de legi sau initiativele presedintelui, fara negocieri indelungi si compromisuri costisitoare cu democratii.
28 octombrie 2006
Opiniile exprimate in acest articol il angajeaza pe autor doar in calitate personala.
