Pe aceeași temă
“Am avut niște alegeri fantastice. Suntem unii dintre marii câștigători.” și-a început discursul Jonas Sjöstedt - președintele Vänsterpartiet, fostul Partid comunist suedez.
“Eu știu cine a câștigat aceste alegeri. Sverigedemokraterna au făcut-o” a spus și Jimmy Åkesson - presendintele partidului naționalist Sverigedemokraterna.
Mesaje asemănătoare au avut și președinții Creștin - democraților și Partidului de centru fiindcă toate aceste formațiuni politice au obținut rezultate foarte bune, adesea mult peste așteptările pe care le aveau.
Și totuși, cine a câștigat? Nimeni, spun unii analiști. Suedia e mai împărțită decât a fost vreodată, atunci când vorbim de preferințe politice.
De altfel, stânga și dreapta se pare că vor avea în următorii patru ani același număr de mandate în Riksdag, Parlamentul suedez. Iar acest lucru ar putea sună chiar bine dacă, pe lângă ele, partidul de extremă dreapta Sverigedemokraterna nu ar fi primit peste 17% din voturi.
Este mult mai mult decât a avut vreodată, dar ceva mai puțîn decât se aștepta. Aseară, după ce a început numărarea voturilor, cale de o ora partidul naționalist apărea chiar că a două forță politică a țării. Acest lucru s-a schimbat însă ulterior când s-a demostrat că Moderatii își păstrează aceasat poziție.
Însă ieri, Jimmy Åkesson, președintele partidului extremist era probabil cel mai relaxat dintre toți șefii de partide. Întrebat de jurnaliști despre opinia să legată de rezultate, el a spus doar “În mod clar vor fi bune. Rămâne doar de văzut, cât de bune.” La asta putem adaugă și că el a refuzat să stea de vorba cu televiziunea publică suedeză, după ce o realizatoare importantă a acesteia a dat “like” pe twitter unor postări critice la adresa partidului pe care el în conduce.
Date fiind rezultatele, va fi dificil să treci legi fără sprijinul extremei drepte, cu care totuși se pare că nimeni nu dorește să colaboreze. Pe de o parte din principiu. Apoi, pentru că Partidele din stânga că au prin definiție diferențe majore de doctrină, iar cele din blocul de dreapta fiindcă printre ele se găsește Partidul de Centru care, la delicatul capitol imigrație are idei complet
opuse celor ale extremei drepte. Sverigemokraterna a declarat chiar că este absolut exclus să colaboreze cu un guvern în care Centerpartiet ar avea de spus vreun cuvânt în zona imigrației.
Dar iată cum arată grupurile din politica suedeză. De la stânga la dreapta, avem mai întâi Blocul Roșu - Verde, format din Partidul de stânga, Social Democrați și Partidul de Mediu. Urmează Alianța (sau grupul partidelor de dreapta), în care intră Partidul de Centru, Liberalii, Moderatii și Creștin - Democrații. În sfârșit, există Democrații Suedezi.
Cei mai puțin fericiți sunt cei de la Partidul de Mediu, care s-a apropiat periculos de pragul minim de 4% care permite intrarea în Parlament.
O mare provocare se pare că va fi și numirea unul prim - ministru. Este greu de spus dacă social - democratul Ștefan Löfven își va păstra poziția, atâta vreme cât stânga îl susține, dar toate partidele de dreapta au declarat că una dintre cerințele lor este că Suedia să aibă un nou prim - ministru, probabil în persoana lui Ulf Kristersson, președintele Moderaților. Un lider din Partidul Liberal spunea aseară chiar că singură întrebare care rămâne este dacă Ștefan Löfven își va da demisia imediat, ori va aștepta alegerile din Parlament, acum când creșterea spectaculoasă a Partdului de stânga arată doar că aliații săi Social - democrați sunt încă și mai la stânga decât declara.
Partidul actualului prim- ministru a suferit o cădere a aproape 20% în nordul țării, chiar din zona de unde Ștefan Löfven provine. Această pare a fi fost cauzată de închiderea unui spital din orașul Sollefteå, o decizie care le-a forțat pe femeile care trebuie să nască să parcurgă foarte mulți kilometri până la cea mai apropiată unitate medicală. Ca o compensație, locuitorilor din
zona li s-au oferit cursuri de naștere în mașînă, pe drum spre spital.
Câteva cuvinte și despre ziua alegerilor. Secțiile de votare au fost numeroase și deschise până la 8 seara. În fața lor se aflau reprezentanți ai celor mai importante partide, care împărțeau celor care ce intrau flyere cu listele candidaților. Asta pentru, în sistemul electoral suedez, pe buletinele de vot nu există nume. Și nici ștampile nu există. Fiecare alegător primește la intrarea
în secție 3 plicuri și este îndrumat spre niște standuri pe care se află fluturași de trei culori (una pentru alegerile parlamentare, alta pentru alegerile municipale și o a treia culoare pentru cele regionale). Pe fiecare fluturaș este scris numele câte unui partid politic. Alegătorul ia de obicei fluturași ai mai multor partide și îl pune în plic pe cel al partidului pe care îl simpatizează. În cursul dimineții de ieri s-a înregistrat și un incident când simpatizanți ai Mișcării naziste, și ea prezentă la alegeri, au intrat în secțiile de votare și au început să fotgrafieze buletine de vot și alegători care le luau pentru a le pune în plicuri.
O altă particularitate suedeză este posibilitatea că oricine dorește să voteze cu câteva săptămâni înainte de alegerile propriu - zise. Și asta nu este tot. Fiecare cetățean care a votat în avans, are dreptul să se răzgândească. Dacă asta se întâmplă, tot ce are de făcut este să meargă din nou la secția de votare și să voteze încă o dată chiar în ziua alegerilor.
Anul acesta, numărul celor care au decis să voteze în avans a fost de peste 2 700 000, adică mai bine de o treime din cei cu drept de vot, un record absolut. Aceste buletine încă nu sunt numărate în întregime. Rezultatele finale se vor da doar miercuri, așa că mici schimbări se mai pot produce.
