Pe aceeași temă
Din cele aproximativ 3,5 milioane de locuitori ai Republicii Moldova, în jur de un milion muncesc în străinătate, o situaţie mai mult decât alamantă, consideră specialiştii, al cărei prim efect se simte deja pe piaţa muncii şi, implicit, în întreaga economie.
„Un milion de oameni peste hotare înseamnă cam jumătate din forţa de muncă”, subliniază Petrişor Peiu, coordonatorul departamentului Analize economice, în cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), citat de Digi 24.
Deşi cu implicaţii majore, fenomenul demografic reprezintă, potrivit expertului citat, doar una din componentele cercului vicios în care este prinsă economia Republicii Moldova. Mai pot fi enumerate deficitul de cont curent – unul uriaş, consideră Petrişor Peiu, de 10%; sau ritmul de creştere al economiei – incapabil să o tracteze, arată aceeaşi sursă.
Potrivit expertuluui FUMN, „Republica Moldova va avea creștere economică reală atunci când ritmul va fi cu 3-4 procente peste creșterea țărilor pe care tinde să le prindă din urmă. Altfel spus, la o creştere economică a României de 3%, corespondentul în Republica Moldova ar trebui să se situeze la 6, 7 ori 8%”.
Puse însă în context, acestea ar putea fi considerate mai degrabă efectele unei economii care se defineşte printr-un singur cuvânt: centralizare. „Republica Moldova a ales un model ambiguu, plasându-se într-o zonă gri”, explică Petrişor Peiu, care-i găseşte situaţiei de fapt de la Chişinău echivalent în România anului 1995 – atunci, Bucureştiul încă ezita încotro să o apuce, în timp ce Varşovia, Budapesta ori Praga alegeau un model clar, cel occidental. „În Republica Moldova avem acum controlul absolut al puterii centrale – un om sau sau o autoritate - asupra economiei”, rezumă Petrişor Peiu, potrivit căruia asta face Republica Moldova o economie închisă pentru investitorii străini, inlcusiv pentru capitalul românesc.
Şi, avertizează acesta, ridică problema atitudinii inexplicabile a Bucreştiului în relaţia cu Chişinăul: „România și-a asumat în mod eronat rolul de a finanța un regim care nu deschide economia, deşi interesul național al României ar fi să își ducă firmele acolo. Aşadar de ce România nu își respectă interesul național, de a dobândi o pondere mai mare în economia Republicii Moldova, dar cauționează acest regim?”
