Amenințări rusești pentru București

Amenințările moscovite la adresa României trebuie privite în contextul mai larg al presiunilor rusești asupra flancului estic al NATO.

Zilelele acestea, România a fost una dintre țintele războiului informațional și propagandistic al Rusiei. Într-un interviu acordat TVR, Vladimir Evseev, director al Centrului pentru Studii Politico-Militare din Moscova, vorbește deschis de intențiile agresive ale Federației Ruse împotriva României: „dacă România se va lăsa antrenată într-o asfel de confruntare, atunci este imposibil ca o serie de obiective militare din România să nu fie trecute pe lista acelor ţinte care vor fi neutralizate cu diferite tipuri de arme“.

România nu este nici prima și nici ultima țară care este amenințată de Rusia pe un ton revanșard și agresiv, iar în anumite cazuri amenințările au depășit de mult stadiul retoricii belicoase. În 2009, Polonia a descoperit cu groază că, în timpul exercițiului Zapad, trupele rusești au simulat un atac nuclear asupra Varșoviei. Suedia și Finlanda, state neutre, s-au trezit de ceva vreme cu survoluri ale avioanelor militare rusești în apropierea spațiului aerian, deși nu sunt membre NATO. În octombrie 2014, Suedia „a vânat“ un submarin care se infiltrase în apele sale teritoriale într-o misiune de spionaj.

Ar fi eronat să considerăm politica externă a României ca fiind responsabilă de atitudinea agresivă a Rusiei. Acest lucru ar însemna să ne însușim retorica Kremlinului și să privim lumea din aceeași perspectivă distorsionată ca Vladimir Putin. Scutul antirachetă american nu periclitează în niciun fel arsenalul strategic rus sau pune sub semnul întrebării descurajarea nucleară. Cât despre comandamentul NATO care va fi activat în România în vara aceasta, el este un răspuns la acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina.

Vladimir Evseev are într-adevăr dreptate. Flota rusă a Mării Negre poate scufunda fără probleme mica și învechita flotă militară a României. Controlul direct al Rusiei asupra Peninsulei Crimeea are drept consecință schimbarea balanței de forțe navale în favoarea Rusiei. Kremlinul poate acum opera și dezvolta nestingherit Flota Mării Negre. Problema care se pune în cazul de față este alta. Dacă Rusia contemplă în mod serios eliminarea flotei românești, care nu reprezintă o amenințare serioasă pentru Flota Mării Negre și a bazelor din Crimeea, atunci este oare pregătită să riște un război cu NATO? Atacarea flotei românești sau atacarea oricărei părți a teritoriului național al României ar duce imediat la un război cu NATO. Iar în ciuda „succeselor militare“ din Ucraina ale Rusiei, forța sa militară nu poate face față celei a NATO. Cu toată retorica generată de „războiul hibrid“ și de „anonimii omuleți verzi“ din Ucraina, confruntată direct cu puterea militară a Statelor Unite și a aliaților săi europeni, Rusia s-ar afla într-o situație de netă inferioritate.

Ce semnifică atunci declarațiile lui Evseev? Ele fac parte dintr-un război propagandistic și informațional lansat de Rusia împotriva statelor NATO. Aceste declarații belicoase au scopul de a crea panică și neliniște la nivelul opiniei publice românești prin invocarea spectrului războiului și agresiunii. România este ținta retoricii belicoase rusești, deoarece este unul dintre pilonii NATO din regiune. Amenințările lui Evseev trebuie privite în contextul mai larg al presiunilor rusești asupra flancului estic al NATO. România se dovedește a fi o „nucă tare“ pentru influența rusească în regiune. Spre deosebire de vecinii maghiari, sârbi și bulgari, influența rusească în România este limitată. Nu avem forțe politice credibile care să admire sau să fie capabile să emuleze regimul lui Vladimir Putin. Reformele din justiție au întărit capacitatea statului român de a se proteja în fața corupției, una dintre metodele preferate ale Rusiei de a se infiltra în sistemele politice și economice ale Occidentului.

România continuă să fie un stat democratic funcțional, comparat cu Ungaria și Bulgaria. Dintre toate statele din regiunea Mării Negre, România stă cel mai bine în clasamentul regimurilor politice realizat de Economist Intelligence Unit, Indexul democrației. Chiar și așa, statul român posedă un regim democratic neconsolidat, care are nevoie urgentă de reforme politice, mai ales în domeniul legislației electorale și al deschiderii „pieței politice“.

Din nefericire, amenințările și declarațiile belicoase ale lui Evseev nu vor fi ultimele. Rusia își va continua războiul de propagandă împotriva NATO și a UE. Ceea ce este important de reținut este că România nu este singură în fața amenințării rusești și că are o serie de atuuri care o fac mai puțin susceptibilă la strategia indirectă utilizată de Moscova împotriva NATO.

Vladimir Evseev, directorul Centrului pentru Studii Politico-Militare din Moscova.