Pe aceeași temă
O manifestare spontana a "puterii poporului", la Bucuresti si in orase din intreaga Romanie, a incetinit pentru moment efortul Guvernului de a dezincrimina forme de coruptie comise de oficiali.
Confruntarea a provocat cele mai ample proteste de la revolutia din 1989, care a pus capat regimului comunist al dictatorului Nicolae Ceausescu, scrie Associated Press, care prezinta situatia si problemele.
Ce a determinat protestele?
Guvernul a cautat sa impuna o masura, prin ordonanta de urgenta, care ar fi redus in mod substantial pedepsele unor tipuri de coruptie, inclusiv utilizarea abuziva a functiei in folosul personal.
Legea li s-a parut permisiva protestatarilor, in parte pentru ca ar fi urmat sa fie anchetate doar fapte cu un prejudiciu de peste 48.500 de dolari.
Ordonanta a fost conceputa sa-i protejeze pe oficiali - de la primari si pana la ministri - de o lupta impotriva coruptiei tot mai agresiva, care a condus la numeroase anchete si la unele condamnari.
Ce au obtinut protestatarii?
Amploarea neasteptata a mobolizarii civice a obligat Guvernul sa cedeze primul in fata numarului tot mai mare de protestatari.
Executivul si-a abandonat proiectul de a a impune ordonanta prin propria autoritate, dar cauta sa introduca planul in Parlament, unde poate fi amendat si dezbatut la fel ca orice proiect de lege.
Proiectul va fi examinat de Curtea Constitutionala, care va stabili daca respecta legea fundamentala, scrisa si aplicata dupa caderea lui Ceausescu.
Initiativa nu a fost abandonata, insa a fost incetinita semnificativ si ar putea sa fie slabita mult de catre cei care i se opun. Este prea devreme sa se spuna daca va trece de Parlament, daca va fi promulgata de presedinte si daca va fi aplicata, conform AP.
**************************
Exemple de coruptie care nu dau pace Romaniei
Exista cazul fostului director al cailor ferate Mihai Necolaiciuc, care ispaseste opt ani de inchisoare pentru deturnare de fonduri si alte infractiuni, cu un prejudiciu total de 55 de milioane de euro (58,6 milioane de dolari).
El a deturnat fonduri si imprumuri in scop personal, a creat firme fantoma si a platit cu fonduri publice servicii si bunuri supraevaluate. A folosit o parte din fonduri pentru a-si cumpara lucruri personale, precum combinezoane si flori.
Alt caz il priveste pe directorul Spitalului de Urgenta din Bucuresti si pe seful sectiei de arsi din spital. Amandoi au fost acuzati de abuz de functie la achizitionarea echipamentului spitalului, in 2013. Echipamentul a costat cu 1,45 milioane de dolari mai mult decat ar fi trebuit sa coste, iar sectia de arsi nu a functionat atunci cand a fost nevoie de ea, dupa incendiul de la clubul de noapte Colectiv, in 2015, soldat cu 64 de morti.
