Pe aceeași temă
Partidul de extremă dreapta Frații Italiei (Fratelli d’Italia – FDI) al lui Meloni, care câștigase doar 4% din voturi la ultimele alegeri naționale din 2018, și-a adjudecat cea mai mare cotă din voturile de la alegerile parlamentare de duminică, cu aproximativ 22,5%-26,5% din total, potrivit unui exit-poll publicat de postul național TV - Rai. Ea se pregătește să devină prima femeie prim-ministru din istoria Italiei, dar ar are nevoie de susținerea celorlalți doi parteneri de coaliție, Liga a lui Matteo Salvini și Forza Italia a lui Silvio Berlusconi, creditați cu 8,5%-12,5% din voturi, respectiv între 6% și 8% din voturi, potrivit aceluiași sondaj realizat la ieșirea de la urne.
„Italienii au transmis un mesaj clar în favoarea unui guvern de dreapta condus de Fratelli d’Italia”, a spus Meloni într-un scurt discurs ținut în faţa presei la Roma.
„Vom guverna pentru toţi italienii”, a anunțat Giorgia Meloni, care cel mai probabil va fi numită prim-ministru după victoria sa la alegerile legislative de duminică.
Într-un mesaj pe Facebook, Meloni a scris luni dimineață: ”Istoria pe care am făcut-o astăzi. Această victorie este dedicată tuturor militanţilor, managerilor, suporterilor şi fiecărei persoane care - în aceşti ani - a contribuit la realizarea visului nostru, oferindu-şi sufletul şi inima în mod spontan şi dezinteresat. Celor care, în ciuda dificultăţilor şi a celor mai complexe momente, au rămas la locul lor, cu convingere şi generozitate. Dar, mai presus de toate, este dedicată celor care cred şi au crezut întotdeauna în noi. Nu vă vom trăda încrederea. Suntem gata să ridicăm Italia”.
După Suedia, extrema dreaptă obține o nouă victorie spectaculoasă în Europa, unde pentru prima dată după 1945, un partid cu ceva antecedente fasciste se pregătește să intre la guvernare.
Alianța lui Meloni, care include Liga lui Salvini și Forza Italia a lui Berlusconi, va câștiga aproximativ 43% din voturi.
Alianța Centru-Stânga va avea doar 25,5%-29,5% din voturi, în timp ce Mișcarea 5 Stele (anti-sistem) are 13,5%-17,5% din votul final.
Sistemul electoral al Italiei, care favorizează puternic partidele care intră în cursa electorală ca parte a unei coaliții, va permite crearea unei majorități substanțială în ambele camere ale Parlamentului: cu 228 de locuri în Camera Inferioară și 115 locuri în Senat (conform SkyTG24) , Meloni va avea majoritatea, care e de minimum 104 locuri în Senat.
După cum scrie Wall Street Journal, alegerile din Italia sunt „primul mare test al coeziunii politice a Uniunii Europene, care se confruntă cu încercarea Rusiei de a redesena geopolitica continentală de după Războiul Rece. Sistarea de către președintele rus, Vladimir Putin, a livrărilor de gaze naturale a declanșat o explozie a prețurilor la energie, iar în combinație cu alți factori inflaționiști, este de așteptat să împingă o mare parte din Europa în recesiune.”
Formaţiunea fondată la sfârşitul lui 2012 de Giorgia Meloni devansează Partidului Democrat (PD, stânga) al lui Enrico Letta, care nu a reuşit să obțină voturile necesare pentru blocarea extremei drepte şi coboară sub pragul de 20%, într-un context de participare scăzută (64,07%, faţă de 73,86% în 2018).
Vicepreşedintele PD Debora Seracchiani a recunoscut „victoria dreptei conduse de Giorgia Meloni”, care marchează „o seară tristă pentru ţară”, în viziunea partidelor de stânga care au condus Italia o lungă perioadă de timp.
Acest seism politic, care era anticipat de sondajele de opinie, intervine la două săptămâni după cel care, în Suedia, un bloc conservator incluzând Democraţii Suediei (SD), formaţiune rezultată din mişcarea neo-nazistă care a înregistrat un progres semnificativ, a devenit a doua forță politică din țara nordică, după social democrați care însă nu vor putea forma guvernul.
Ceea ce a fost perceput la Roma ca un sprijin pentru forțele de stânga, a fost avertismentul gratuit al șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care cu doar trei zile înainte de votul de duminică a declarat că UE dispune de „instrumente” pentru a sancționa statele membre care nu respectă statul de drept şi valorile sale comune.
„Italienii au oferit o lecţie de umilinţă Uniunii Europene care, prin vocea doamnei von der Leyen, a pretins să le dicteze votul”, a notat pe Twitter preşedintele formaţiunii franceze Rassemblement National, Jordan Bardella.
Premierul ungar, Viktor Orban, şi omologul său polonez, Mateusz Morawiecki, oile negre ale Bruxellesului, i-au transmis „felicitări” Giorgiei Meloni încă de duminică seară.
Viktor Orban, prin vocea directorului său politic, deputatul Balazs Orban, a adăugat acest mesaj: „Avem nevoie mai mult ca oricând de prieteni care împărtăşesc o viziune şi o abordare comune faţă de Europa”. Giorgia Meloni „a arătat calea către o Europă mândră şi liberă a naţiunilor suverane”, a salutat liderul partidului de extremă dreapta spaniol VOX, Santiago Abascal.
FDI îşi datorează succesul atât revoltei surde care ameninţă peninsula, cât şi carismei liderei sale.
Această romană de 45 de ani care, tânără activistă, şi-a exprimat admiraţia pentru Mussolini, a reuşit să-şi îmbunătăţească imaginea după ce a spus pe nume temerilor şi fricilor milioanelor de italieni în faţa creşterii preţurilor, şomajului, ameninţării recesiunii sau a lipsei de organizare a serviciilor publice.
Viitorul guvern va trebui să gestioneze, în special, criza cauzată de inflaţia galopantă, Italia încovoindu-se deja sub o datorie reprezentând 150% din PIB, cea mai mare rată din zona euro după Grecia.
În această ţară cu instabilitate guvernamentală cronică, experţii sunt deja de acord asupra speranţei scurte de viaţă a coaliţiei victorioase, o căsătorie de convenienţă între trei aliaţi cu ambiţii concurente.
Pentru Giorgia Meloni, „provocarea va fi să-şi transforme succesul electoral într-un leadership guvernamental care să poată dura, aceasta este marea necunoscută”, a estimat duminică seară Lorenzo De Sio, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Luiss din Roma.
Giorgia Meloni, fără experienţă guvernamentală în afară de o scurtă perioadă la ministerul pentru tineret (2008-2011), va avea multe de făcut în gestionarea aliaţilor ei obositori şi mult mai experimentaţi: Silvio Berlusconi a fost şef de guvern de mai multe ori, iar Matteo Salvini, ministru de interne şi viceprim-ministru.
În dosarul ucrainean, Europa şi aliaţii Italiei, membră a NATO, vor analiza şi repartiţia portofoliilor între cele trei partide. Pentru că dacă Giorgia Meloni este atlantistă şi susţine sancţiunile împotriva Moscovei, Matteo Salvini li se opune, reaminteşte AFP.
