Pe aceeași temă
Importurile de hidrocarburi din Rusia sunt „esențiale” pentru „viața cotidiană” a cetățenilor din Europa iar aprovizionarea continentului nu poate fi asigurată altfel în acest momrnt, a afirmat luni cancelarul german Olaf Scholz, citat de Le Figaro.
„Aprovizionarea cu energie a Europei pentru generarea de căldură, transporturi, electricitate și industrie nu poate fi asigurată altfel pentru moment”, potrivit unei declarații scrise a cancelarului.
Cu o zi înainte, ministrul german al Economiei, Robert Habeck, s-a declarat împotriva unui embargou al importurilor de produse energetice din Rusia: „Nu voi susține un embargou al importurilor de combustibili fosili din Rusia. Chiar mă voi opune”, adăugând că „avem nevoie de aceste resurse energetice pentru a menține stabilitatea prețurilor și securitatea energetică a Germaniei”.
„Guvernul insistă că nu luăm inițiativa de a pune capăt importurilor noastre de petrol, gaze și cărbune în Germania”, le-a spus și ministrul german de Finanțe Christian Lindner reporterilor la Berlin
„Această opțiune este bineînțeles pe masă, dar în acest moment nu pare indicat să facem noi înșine acest pas pentru a ne asigura de sustenabilitatea sancțiunilor împotriva lui Vladimir Putin” și că „nu acordăm avantaje strategice pe termen lung lui Putin. Trebuie să recunoaștem îndă că acceptarea efectelor economice negative este și contribuția noastră la solidaritatea cu Ucraina.”
Afirmațiile vin în contextul în care Statele Unite și Uniunea Europeană discută posibile sancțiuni asupra importurilor energetice rusești, ca represalii la invadarea Ucrainei.
Germania importă din Rusia 55% din gazul său, 42% din petrolul său, precum şi cărbune, o dependenţă pentru care guvernul german şi-a făcut autocritica de la invazia Ucrainei, dar care va dura ani de zile pentru a fi redusă.
Berlinul nu este singura capitală din UE care este foarte reticentă la embargoul asupra energiei fosile din Rusia.
Ţările din G7 şi-au anunţat vineri într-un comunicat intenţia de a impune „noi sancţiuni dure” împotriva Moscovei, „ca răspuns la agresiunea rusă” împotriva Ucrainei.
