CJUE: Judecătorii naționali pot lăsa neaplicate deciziile CCR care se opun dreptului european

Redactia | 21.12.2021

Judecătorii naționali pot lăsa neaplicate, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale, care contravin dreptului Uniunii Europene

Pe aceeași temă

Judecătorii naționali pot lăsa neaplicate, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale, care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate – este decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit unui comunicat al CJUE. În plus, CJUE a subliniat faptul că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii.

VEZI comunicatul CJUE în întregime aici.

În esență, CJUE a venit cu următoarele argumente:

* dreptul european are întâietate în fața dreptului național, dacă deciziile CCR contravin dreptului european

Reamintim că, printr-o decizie din vară, CCR a interpretat o altă hotărâre CJUE din 18 mai 2021 în sensul că dreptul european are întâietate în fața dreptului național, doar în privința legislației infra-constituționale, adică legislația mai prejos de Constituție. În plus, CCR a decis că judecătorii naționali nu pot lăsa neaplicate decizii CCR, invocând faptul că se opun dreptului european și unor decizii ale CJUE.

Imediat, judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești, cel care a decis că Secția specială contravine dreptului european, a fost trimis în judecată disciplinară de Inspecția judiciară și este acum la mâna Secției pentru judecători a CSM, care ar putea inclusiv să îl excludă din magistratură. Miza este ca ceilalți judecători să nu aplice deciziile CJUE și legislația europeană în detrimentul deciziilor CCR.

* Interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate care urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european

* Apare riscul de prescripție în dosarele penale ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european

Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”, a arătat CJUE.

* instanțele nu pot lăsa neapărate interesele financiare ale Uniunii europene prin aplicarea unor decizii ale unor Curți Constituționale lipsite de independență politică

Dreptul Uniunii nu se opune ca deciziile Curții Constituționale să fie obligatorii pentru instanțele de drept comun, cu condiția ca independența acestei curți, în special față de puterile legislativă și executivă, să fie garantată. În schimb, acest drept se opune ca răspunderea disciplinară a judecătorilor naționali să fie angajată prin orice nerespectare a unor asemenea decizii”, arată CJUE.

Cum s-a ajuns la decizia CJUE

Decizia Curții de Justiție a UE a fost luată în mai multe cazuri, printre care și cele în care Înalta Curte a întrebat CJUE dacă poate lăsa neaplicate deciziile CCR privind așa zisa nelegală compunere a completurilor de 3 și 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În 2018-2019, CCR a decis că nu ar fi fost legal constituite completurile de 3 judecători de la Înalta Curte întrucât judecătorii nu ar fi fost specializați în judecarea cauzelor de corupție. În zadar, șefa ÎCCJ de atunci, judecătoarea Cristian Tarcea, a explicat faptul că toți judecătorii Înaltei Curți sunt specializați în judecarea cazurilor de corupție.
CCR a decis și că nu ar fi fost legal constituite completurile de 5 judecători întrucât nu toți judecătorii erau trași la sorți. Președintele completului era desemnat de drept.

Urmare a acestor decizii ale CCR, Înalta Curte a anulat sentințele definitve din mai multe dosare de corupție precum doarul gala Bute în care fostul ministru Elena Udrea a primit 6 ani de detenție pentru luare de mită și fraudă cu fonduri europene. După ce verdictul final a fost anulat și s-a decis rejudecarea apelului, judecătorii luau în calcul inclusiv și anularea primei sentințe, de la fond, ca urmare a deciziei CCR privind nelegala compunere a completurilor de 3 judecători.

Instanța supremă a decis însă să întrebe CJUE dacă poate lăsa neaplicate deciziile CCR în condițiile în care interesele financiare ale Uniunii Europene ar râmâne neapărate ca urmare a aplicării deciziilor CCR, fiind vorba de un dosar cu fraudă cu fonduri europene.

Totuși, nu toți judecătorii de la Înalta Curte au decis să întrebe CJUE dacă lasă neaplicate decziile CCR și au suspendat procesele până la decizia CJUE de azi. Alți judecători au anulat prur și simplu sentințele ca urmare a deciziilor CCR.

Într-un alt caz ajuns pe masa CJUE, asociația Forumul Judecătorilor din România a întrebat instanța europeană dacă recomandările MCV, potrivit cărora România trebuie să combată corupția și criminalitatea, sunt obligatorii. Forumul Judecătorilor a arătat că prin aplicarea retroactivă a deciziilor CCR care exclud probele obținute de DNA cu SRI lasă nesancționate cazurile de corupție.

Răspunul CJUE a fost clar:

România are ”obligația de a prevedea sancțiuni efective și disuasive pentru infracțiunile de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție, ca urmare a MCV și a tratatului de aderare la UE.

Curtea, reunită în Marea Cameră, a confirmat jurisprudența sa rezultată dintr-o hotărâre anterioară, potrivit căreia MCV este obligatoriu în toate elementele sale pentru România.

Astfel, actele adoptate înainte de aderare de instituțiile Uniunii sunt obligatorii pentru România de la data aderării sale. Aceasta este situația Deciziei 2006/928, care este obligatorie în toate elementele sale pentru România atât timp cât nu a fost abrogată. Obiectivele de referință care urmăresc să asigure respectarea statului de drept au de asemenea caracter obligatoriu. România este astfel ținută să ia măsurile adecvate pentru atingerea acestor obiective, ținând seama de recomandările formulate în rapoartele întocmite de Comisie.

Context. Decizia CJUE vine în contextul mai larg în care Curțiile Constituționale din statele est-europene precum Polonia, Ungaria sau România, dar și din Germania, au decis că deciziile lor au întâietate în fața deciziilor CJUE și a legislației europene.

Astfel, decizia CJUE de astăzi vine să pună capăt acestor tendințe suveraniste și centrifugale ale unor Curți naționale constituționale, mai ales din statele est-europene cu probleme de corupție sistemică.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22