Pe aceeași temă
„Anunţul Gazprom că închide din nou (Nord Stream) sub pretexte false este o altă confirmare a nefiabilităţii sale ca furnizor”, a scris vineri seara pe Twitter un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Gazprom, companie stat, care deține monopolul exporturilor de gaze rusești prin conducte, a declarat vineri că nu poate reporni în siguranță tranzitul de gaze prin Nord Stream până nu remediază o scurgere de ulei la una dintre turbinele vitale de la o stație de compresoare. Compania rusă nu a oferit un nou interval de timp la care va relua exportul de gaze, relatează Reuters
Însă Siemens Energy care asigură în mod obișnuit mentenanța la turbinele Nord Stream 1, a spus că o astfel de defecțiune apărută la o turbină nu ar trebui să împiedice funcționarea instalațiilor. De asemenea, a mai spus că stația de compresoare de la Portovaia, unde a fost descoperită scurgerea de ulei, dispune de turbine de rezervă care să asigure funcționarea Nord Stream.
„Asemenea scurgeri nu afectează în mod normal funcționarea unei turbine și pot fi remediate la fața locului. Este o procedură de rutină în cadrul lucrărilor de întreținere", a spus compania germană
Moscova a dat vina pe sancțiunile, impuse de Occident după ce Rusia a invadat Ucraina, pentru împiedicarea efectuării operațiunilor de rutină și de întreținere la Nord Stream 1. Bruxelles-ul spune că acesta este un pretext și Rusia folosește gazul ca o armă economică pentru a riposta.
„Acesta face parte din războiul psihologic al Rusiei împotriva noastră”, a scris pe Twitter Michael Roth, președintele comisiei parlamentare germane pentru afaceri externe.
Siemens Energy a declarat că în prezent nu a fost contactată pentru a efectua lucrări de reparații la conductă, dar se află în standby.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat anterior că UE ar trebui să impună un plafon de preț pentru gazul rusesc pentru a dejuca ceea ce a numit încercările președintelui Vladimir Putin de a manipula piața.
Rusia a negat în mod repetat acuzațiile de utilizare a gazului ca armă economică sau de manipulare a pieței gazului.
„Din păcate, nu este surprinzător că Rusia continuă să folosească energia ca armă împotriva consumatorilor europeni”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe.
Prețurile en-gros ale gazelor au crescut cu 400% față de luna august 2021, cauzând mari pierderi industriei europene cât și gospodăriilor populației, pe măsură ce cererea și-a revenit după pandemia de Covid-19 combinată cu criza din Ucraina.
„Vedem că piața de energie electrică nu mai funcționează pentru că este masiv perturbată din cauza manipulărilor lui Putin”, a spus Von der Leyen, adăugând că la nivel european ar putea fi impusă o limită maximă a prețului pentru gazele rusești.
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a avertizat însă că Moscova va opri livrările către Europa dacă Bruxelles-ul ar impune un astfel de plafon.
„Pur și simplu nu va exista gaz rusesc în Europa”, a scris el pe Telegram, ca răspuns la declarațiile lui Von der Leyen.
Livrările reduse la doar 20% din capacitate prin Nord Stream, alături de fluxurile mai scăzute de gaze prin Ucraina, o altă rută majoră, au făcut deja statele europene să se lupte să-și umple depozitele pentru la iarnă și au determinat mai multe guverne să impună planuri de urgență care ar putea duce la raționalizarea energiei, ceea ce crește îngrijorările cu privire la recesiune în Europa.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, a scris pe Twitter că Gazprom a acționat sub „pretexte false” pentru a închide Nord Stream 1. „Este, de asemenea, o dovadă a cinismului Rusiei, deoarece preferă să ardă gazul în loc să onoreze contractele”.
Miniștrii de finanțe din țările G7 au convenit vineri să impună un plafon de preț la exporturile rusești de petrol. Moscova a declarat că va opri vânzările de petrol către țările care impun plafonul, adăugând că această mișcare va destabiliza piețele petroliere. Rusia este cel mai mare exportator mondial de țiței și produse petroliere rafinate.
