Pe aceeași temă
„Rusia folosește gazul ca pe o armă. Trebuie să ne ocupăm de securitatea noastră energetică la nivelul UE. Am învățat din pandemie că, dacă acționăm uniți, putem face față oricărei crize. Așadar, să acționăm împreună pentru a reduce consumul de gaze și pentru a asigura o plasă de siguranță pentru toate țările UE”, a subliniat Ursula von der Leyen pe twitter într-o postare intitulată: „Economisiți gaz pentru o iarnă sigură”.
„O întrerupere totală a exporturilor de gaze rusești este probabilă și foarte posibilă dacă nu acționăm și devenim vulnerabili. Dacă tot așteptăm, ne va costa și mai mult și va însemna că depindem de Rusia”, a mai spus președinta Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen a subliniat, de asemenea, că toate statele membre „vor suferi” dacă blocul nu reușește să acționeze împreună, chiar dacă unele state membre sunt expuse mai direct la gazul rusesc și, prin urmare, sunt mai vulnerabile la perturbări. „Este important ca toate statele membre să contribuie la economisire, stocare și să fie gata să împartă gazul”, a mai spus Ursula, conform Euronews.
Toţi consumatorii, administraţiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie şi industria pot şi ar trebui să ia măsuri pentru economisirea gazelor. Comisia va accelera, de asemenea, lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziţionarea comună de gaze pentru a consolida posibilitatea UE de a-şi asigura livrări alternative de gaze.
Comisia propune un nou Regulament al Consiliului privind măsurile coordonate de reducere a cererii de gaze, pe baza articolului 122 din Tratat. Noul regulament va stabili ca obiectiv pentru toate statele membre să reducă cererea de gaze cu 15% între 1 august 2022 şi 31 martie 2023, notează Agerpres.
„Vrem să ne focusăm spre economisirea de energie. Trebuie să ne pregătim pentru eventualitatea în care Rusia va opri alimentarea cu gaze. Asta ar putea afecta întreaga UE, va afecta fiecare stat membru, fiecare casă. (...) Trebuie să trecem peste iarnă, acesta este obiectivul, trebuie să reducem reducem consumul de gaz”, a mai declarat Ursula von der Leyen.
De asemenea, noul regulament ar oferi Comisiei posibilitatea de a declara, după consultarea statelor membre, o „alertă a Uniunii” privind securitatea aprovizionării, impunând o reducere obligatorie a cererii de gaze pentru toate statele membre. Alerta Uniunii poate fi declanşată atunci când există un risc substanţial de deficit sever de gaze sau o cerere de gaze excepţional de ridicată.
„În cazul în care situația se deteriorează, dacă vor fi întreruperi, vom lansa un sistem de alertă în UE, vom ruga statele membre să reducă cu 15%.”, a mai spus șefa executivului european.
Planul UE pentru reducerea consumului de gaze
Statele membre ar trebui să-şi actualizeze planurile naţionale de urgenţă până la sfârşitul lunii septembrie, pentru a arăta cum intenţionează să atingă obiectivul de reducere a cererii de gaze, şi ar trebui să raporteze Comisiei în privinţa progreselor la fiecare două luni. Statele membre care solicită furnizarea solidară de gaze vor fi obligate să demonstreze măsurile pe care le-au luat pentru a reduce cererea pe plan intern.
Pentru a ajuta statele membre să realizeze reducerile necesare ale cererii, Comisia a adoptat, de asemenea, un Plan european de reducere a cererii de gaze, care stabileşte măsuri, principii şi criterii pentru reducerea coordonată a cererii. Planul se concentrează pe înlocuirea gazului cu alţi combustibili şi pe economisirea generală a energiei în toate sectoarele. Acesta îşi propune să protejeze aprovizionarea gospodăriilor şi a utilizatorilor esenţiali, cum ar fi spitalele, dar şi a industriilor care sunt decisive pentru furnizarea de produse şi servicii esenţiale pentru economie, precum şi pentru lanţurile de aprovizionare şi competitivitatea UE. Planul oferă statelor membre orientări pe care să le ia în considerare atunci când planifică reducerea.
Prin înlocuirea gazelor cu alţi combustibili şi economisind energie în această vară, o cantitate mai mare de gaze poate fi stocată pentru iarnă. Acţionând acum se va reduce impactul negativ asupra PIB-ului, prin evitarea acţiunilor neplanificate într-o situaţie de criză ulterioară. De asemenea, paşii timpurii extind eforturile în timp, atenuează preocupările pieţei şi volatilitatea preţurilor, şi permit o mai bună proiectare a măsurilor ţintite, eficiente din punct de vedere al costurilor, care protejează industria.
Planul de reducere a cererii de gaze propus de Comisie se bazează pe consultări cu statele membre şi industria. Sunt disponibile o gamă largă de măsuri pentru a reduce cererea de gaz. Înainte de a lua în considerare reduceri, statele membre ar trebui să epuizeze toate posibilităţile de înlocuire a combustibilului, schemele de economii neobligatorii şi sursele alternative de energie.
Acolo unde este posibil, ar trebui să se acorde prioritate trecerii la surse regenerabile sau la opţiuni mai curate, mai puţin poluante şi care generează mai puţin dioxid de carbon. Cu toate acestea, trecerea la cărbune, petrol sau energie nucleară ar putea fi necesară ca măsură temporară. Măsurile bazate pe piaţă pot atenua riscurile pentru societate şi economie. De exemplu, statele membre ar putea lansa sisteme de licitaţii sau licitaţii pentru a stimula reducerea energiei de către industrie. Statele membre pot oferi sprijin în conformitate cu modificarea Cadrului temporar de criză privind ajutorul de stat, adoptată miercuri de Comisie.
Un alt pilon important al economisirii energiei este reducerea încălzirii şi a răcirii. Comisia îndeamnă toate statele membre să lanseze campanii de conştientizare a publicului pentru a promova reducerea consumului de încălzire şi răcire la scară largă şi să pună în aplicare "Comunicarea privind economisirea energiei" a UE, care conţine numeroase opţiuni pentru economisirea energiei pe termen scurt. Pentru a da un exemplu, statele membre ar putea impune o scădere direcţionată a încălzirii şi răcirii în clădirile administrate de autorităţile publice.
Planul de reducere a cererii va ajuta, de asemenea, statele membre să identifice şi să prioritizeze, în cadrul grupurilor lor de consumatori "neprotejaţi", cei mai importanţi clienţi sau instalaţii pe baza consideraţiilor economice generale şi a următoarelor criterii: criticitate societală - sectoare inclusiv sănătate, alimentaţie, siguranţă, securitate, rafinării şi apărare, precum şi furnizarea de servicii de mediu, lanţuri de aprovizionare transfrontaliere - sectoare sau industrii care furnizează bunuri şi servicii esenţiale pentru buna funcţionare a lanţurilor de aprovizionare ale UE, deteriorarea instalaţiilor - pentru a evita ca acestea să nu poată relua producţia fără întârzieri semnificative, reparaţii, aprobarea autorităţii de reglementare şi costuri, posibilităţile de reducere a gazelor şi înlocuirea produselor/componentelor - măsura în care industriile pot trece la componente/produse importate şi măsura în care cererea de produse sau componente poate fi satisfăcută prin importuri.
