Pe aceeași temă
Criogenia nu este, in relatiile internationale, o solutie pe termen nedefinit. Nu numai ca situatia nu ramane neschimbata, asemenea unei fotografii sau cadru de film cand se apasa pe butonul still al telecomenzii politicii mondiale, dar speranta inghetarii unui conflict pentru a gasi leacul bolilor peste ani se poate dovedi desarta prin cronicizarea afectiunilor unor conflicte nesolutionate care continua sa pulseze la temperatura unor regimuri a caror tendinta naturala instinctuala este sa se consolideze economic si administrativ si sa incerce sa dobandeasca legitimitate politica si sprijin extern.
Unul dintre cele 154 de subiecte de pe agenda Adunarii Generale (AG) a Natiunilor Unite va fi cel al conflictelor din zona Marii Negre si a Caucazului de Sud. Cele 192 de state membre ale ONU vor dezbate problema conflictelor inghetate din zona GUAM, o alianta initial economica creata in 1997, dar din ce in ce mai articulata politic in ultima vreme.
Inscrierea pe agenda AG a fost o victorie a tarilor ce formeaza GUAM. Georgia, Ucraina, Moldova si Azerbaidjanul au mai incercat si in alte randuri sa atraga atentia asupra conflictelor nesolutionate si cu potential de reactivare din Osetia de Sud, Abhazia, Transnistria si Nagorno-Karabah. Anul trecut o incercare similara nu a avut sorti de izbanda, nereusind sa obtina votul Comitetului General care decide punctele care sunt recomandate spre dezbaterea Adunarii. De data aceasta, cu toate ca acelasi Comitet Director recomandase neincluderea pe agenda, demersul a fost incununat de succes. Tarile GUAM nu au cerut vot la nivelul Comitetului General, ci l-au solicitat direct, a doua zi, la 13 septembrie, in plenul AG. O miscare strategica care i-a luat procedural prin surprindere pe multi, ceea ce explica cel putin partial rezultatul votului in AG. Subiectul va figura pe agenda celei de-a 61-a sesiuni a AG datorita unei majoritati minime: 16 voturi pentru propunerea GUAM impotriva a 15 voturi contra. Multe tari, 65 de state, s-au abtinut, probabil din cauza lipsei instructiunilor de vot din capitale. Si mai multe state (96) au fost absente de la votul care a avut loc dupa ora 7 seara, ceea ce explica si de ce nici macar unul dintre initiatori, Georgia, nu s-a aflat in sala pentru a vota. Romania, Marea Britanie, SUA s-au numarat printre tarile care au votat pentru; Rusia, Armenia, Grecia, Cipru, Algeria au fost printre tarile care au votat impotriva. Germania si Franta s-au abtinut(1).
Limitele criogeniei in relatiile internationale
Articolul 11 (al. 2) al Cartei ONU stipuleaza dreptul statelor membre ONU de a include pe agenda AG subiecte pe care le considera importante pentru pacea si securitatea internationala. Or, perpetuarea starii de incertitudine in care continua sa pluteasca regimurile nerecunoscute international din cele 4 zone ofera motive serioase de ingrijorare ca aceste focare de conflict se pot reaprinde, afectand populatiile din zonele respective si cele adiacente.
Punctul de vedere al tarilor GUAM si argumentele sustinute de tarile care au votat cu ele au fost ca, in formatul actual de discutii, pentru solutionarea problemelor din cele 4 conflicte nesolutionate exista progrese limitate in gasirea de compromisuri, dezbaterea in AG fiind complementara acestor demersuri. Rusia si Armenia, pe de alta parte, au sustinut ca se creeaza astfel procese paralele contraproductive, care nu vor solutiona, ci complica situatia in cazul unor conflicte oricum de naturi si cu istorii diferite. Miza reala a acestei miscari o constituie internationalizarea problemei prin discutarea sa in forul global cel mai reprezentativ, ceea ce ar reduce din influenta dominanta pe care Federatia Rusa o are in cele 4 cazuri.
Fundalul votului pentru propunerea GUAM in AG a fost schitat in culorile gri ale referendumului ce a avut loc la 17 septembrie in Transnistria si a anuntatului referendum din Osetia de Sud.
Conjunctura internationala a referendumului din Transnistria nu poate face abstractie de evolutiile din Kosovo si echilibrul fragil din Balcanii de Vest, unde retorica nationalista atinge tonalitati inalte in campania electorala pentru alegerile de la 1 octombrie din Bosnia Hertegovina (cu Republica Srpska osciland intre Bosnia si Serbia), cu adoptarea noii Constitutii din Muntenegru (noul stat va deschide negocierile de incheiere cu UE a Acordului de Stabilizare si Asociere la aceeasi data cand Romania asteapta lumina verde pentru integrarea europeana), instabilitatea guvernamentala de la Belgrad si ascensiunea extremistilor sarbi pe masura ce Kosovo pare sa se indrepte spre independenta.
In ciuda afirmarii caracterului distinct al conflictelor inghetate din zona GUAM si Kosovo, exista o indubitabila relatie de influenta reciproca a acestor "dosare". Rusia sustine ca nu se pune problema singularitatii situatiei din Kosovo. Daca aceasta provincie devine independenta, s-ar crea un precedent pentru alte zone, a se citi cele din tarile GUAM. Fortand logica, regimurile separatiste din Transnistria, Abhazia si Osetia de Sud au declarat, dupa referendumul din Muntenegru, de la 21 mai, ca vor urma acest model pentru obtinerea independentei. Promisiune tinuta de Transnistria pana acum.
Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a afirmat la cateva zile dupa votul de la 13 septembrie din AG ca este regretabil ca s-a ajuns sa se discute aceste probleme in AG a ONU. Nu ar fi premise pentru progres deoarece regimurile nerecunoscute, care sunt parti in conflict, nu vor fi invitate sa participe la discutiile in acest format. Declaratia este surprinzatoare nu numai pentru un fost ambasador la ONU care cunoaste bine Carta organizatiei globale la care adera doar state suverane, recunoscute international, si nu entitati cu aspiratii secesioniste, dar este surprinzatoare si pentru un stat care nu ar accepta de pilda ca reprezentanti ai unor grupari separatiste cecene sa isi expuna punctul de vedere in fata forului de dezbatere onusian.
Termenul de expirare al inghetarii conflictelor
Oricat de bizar pare conceptul de conflicte inghetate, el este totusi uzitat cu dezinvoltura cu care multi cred ca daca pui ceva la congelator, produsul respectiv nu se altereaza indiferent de perioada de depozitare, ramanand la fel. Ei bine, ceea ce nu e adevarat in micul frigider personal nu e adevarat nici in relatiile internationale. Conceptul nu este folosit totdeauna, uneori fiind preferat termenul de "protracted conflicts", conflicte latente. Ideea de conflict latent duce cu gandul la balaurul adormit din basme care poate iesi oricand din starea de adormire spre terifierea lumii care mersese in varful picioarelor sperand ca aceasta nu se va intampla.
Instinctul de mare putere nu se pierde usor. Federatia Rusa, dupa contractia autoritatii si prestigiului international dupa puciul esuat din august 1991, se afla, de la venirea la putere a presedintelui Putin, ajutat si de cresterea pretului petrolului si exportului de arme, in ofensiva redobandirii influentei in zona Asiei Centrale, Caucazului si Marii Negre. Rusia, sub presiunea extinderii si parteneriatelor UE si NATO in fostul spatiu sovietic, este in plina campanie de aparare a ceea ce considera spatiul sau traditional de influenta. Rareori fatis, dar de multe ori voalat, Rusia reproseaza occidentalilor dublul standard: daca SUA si UE favorizeaza secesionismul in Kosovo si Muntenegru, de ce nu ar proceda la fel Rusia in zona Comunitatii Statelor Independente. Totusi, avand in vedere plebiscitul organizat de Tiraspol, referendumurile din Transnistria si Muntenegru nu sunt comparabile in termeni de indeplinire a criteriilor unor consultari populare libere, democratice si aflate sub scrutinul comunitatii internationale.
Din pacate subzista riscul in astfel de cazuri ca unele din partile implicate sa fie tentate sa incerce schimbarea de paradigma pe cale violenta, de regula prin provocarea de incidente care sa aduca argumente palpabile, "de pe teren", ca negocierile politice la masa verde nu conduc nicaieri, justificand totodata interventia puterii dominante in zona. Explozii misterioase au avut loc deja la Tiraspol. Focuri de arma au fost schimbate in Osetia de Sud. Sa nu uitam ca pseudo-regimurile din conflictele nesolutionate graviteaza in jurul unor lideri prinsi in retele de interese cu grupari mafiote dispuse sa riste orice pentru a se mentine la putere. Desi nu imuni influentelor externe, din partea liderilor separatisti nu trebuie sa ne asteptam la dovezi de rationalitate sau grija pentru cetateni.
New York, 24 septembrie 2006
1. Pentru un tablou complet al situatiei votului vezi http://www.un.org/News/Press/docs/2006/ga10493.doc.htm
Opiniile exprimate in acest articol il angajeaza pe autor doar in calitate personala.
