Pe aceeași temă
Obama a acceptat oficial învestitura Partidului Democrat în vârtejul electoral de narațiuni concurente și retorici seducătoare menite să proiecteze atragător propria imagine și să deconstruiască imaginea adversarilor.
În discursul de acceptare a nominalizării pentru un al doilea mandat, președintele Obama le-a spus americanilor că au în față o alegere nu între două persoane, ci între două viziuni contrastante pentru America. Cea republicană este descrisă drept o întoarcere în cretacicul politic, o închistare în trecut, o expresie a încremenirii și atavismelor, în timp ce cea democrată ar fi drumul spre viitor prin politicile pentru educație, sănătate, energie, imigrație și locuri de muncă. Obama ar fi, în continuare, reformatorul care apără clasa de mijloc și va pregăti America pentru schimbările necesare în secolul al XXI-lea.
Convenția Partidului Democrat de săptămâna trecută din Carolina de Nord a fost ceea ce trebuia să fie: un mesaj al liderilor formațiunii de strângere a rândurilor prin reafirmarea politicii generale a partidului pentru încurajarea și fidelizarea membrilor și simpatizanților, un atac la adresa adversarilor și un mesaj către alegătorii independenți și indeciși. Esența temerilor democrate față de baza electorală este că o parte dintre cei ce au votat entuziast pentru victoria actualului președinte în 2008 vor fi apatici sau dezamăgiți. A doua componentă a fost de trimitere de săgeți la adresa oponenților politici, în speranța de a-i pune în defensivă. A treia dimensiune: este vorba de atragerea alegătorilor noncaptivi, a alegătorilor independenți indeciși (12% dintre alegătorii potențiali). În contextul estimărilor unui scor strâns, strategii americani ai ambelor partide se concentrează, pentru a înclina balanța, pe profile cât mai amănunțite pentru a afla căror cuvinte cheie și propuneri ar putea să le rezoneze până într-atât încât să voteze cu un anume partid. În același timp, mesajele către aceștia trebuie, pentru a aduce un câștig, calibrate, astfel încât să nu alieneze simpatizanții și membrii fideli.
Multe intervenții democrate au avut o notă defensivă. Însuși Obama a respins teza că democrații sunt adepții unui guvern supradimensionat și intervenționist: sunt de fapt pentru un guvern responsabil, care susține spiritul antreprenorial și inovația, orientat spre solidaritate, echitate și justiție socială în împlinirea cetățeniei moderne.
O temă esențială de care poate depinde rezultatul scrutinului prezidențial este sistemul bipartizan. Pentru o națiune pragmatică și dinamică precum cea americană, cantonarea în lupte politice sterile este o încremenire neproductivă. Orice președinte trebuie să arate că este capabil să adopte, prin negocieri și compromisuri, soluții agreate de ambele partide mari. Asemenea președintelui democrat Roosevelt în 1935, când a fost adoptată, cu sprijin bipartizan, legislația de securitate socială. Obama a reușit în primul mandat să adopte o serie de reforme precum cele din sistemul medical și al energiei, dar nu și cea fiscală. Polarizarea din Congres pare să blocheze multe proiecte promise în cazul realegerii. De fapt, cetățenii din țările democratice, unde politica se exprimă echilibrat în ambele accepțiuni ale manifestării politicii – atât de confruntare (de idei, proiecte, personalități), cât și de construcție socială (prin acțiuni guvernamentale) –, nu văd cu ochi buni paralizia generată de lupte politice interminabile, dizolvante social.
Cetățenii așteaptă ca din disputa partidelor să izvorască scopul final al politicii, adică politicile publice care să răspundă nevoilor și aspirațiilor societății. Altminteri, politica este un exercițiu de narcisism, este despre iubirea de sine a politicienilor, nu despre rezultate, despre cetățeni. Obama acuză acțiunile obstrucționiste ale republicanilor care duc la blocaj. În cartea sa Îndrăzneala de a spera, Obama pare chiar madisonian când vorbește despre „majorități largi care realizează că propriul lor interes privat este inextricabil legat de interesul altora“.
Miza campaniei pentru alegerile din 6 noiembrie este ce proiecție a imaginii celuilalt și a celei de sine va predomina. Va fi în principal de a convinge, din perspectiva democrată, cetățenii americani că actualul președinte a oprit căderea în hăul recesiunii, a început revigorarea economică și își va urmări planurile anunțate în 2008 de propagare în lume a unei Americi puternice, competitive și moderne. Presiunea este pe Obama pentru a inspira în continuare speranță și a menține un capital ridicat de încredere. Republicanii vor încerca să îi erodeze credibilitatea și să capitalizeze nemulțumirile, fricile și incertitudinile asociate crizei, mai curând decât să își precizeze clar propriile programe. Cele trei dezbateri televizate din octombrie vor fi etapele decisive înaintea votului.
Opiniile exprimate în acest articol îl angajează pe autor exclusiv în calitate personală.
