Credit Suisse, în centrul unui mare scandal după dezvăluirea conturilor unor politicieni și mafioți

L. G. | 21.02.2022

Scurgerea de informații privind peste 18.000 de conturi bancare ai Credit Suisse relevă că banca ajută politicieni corupți sau traficanți de droguri să-și ascundă banii obținuți în mod ilicit.

Pe aceeași temă

Informațiile confidențiale din interiorul băncii elvețiene au intrat în posesia jurnaliștilor de la organizația Organizated Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și Süddeutsche Zeitung în cea ce este cea mai mare scurgere de informații din această țară, în care secretul bancar este păstrat cu sfințenie.

Suisse Secrets este denumirea seriei de investigații jurnalistice coordonate de cele două mari organizații și la care au lucrat peste 160 de reporteri de la 48 de publicații.

 

„Băncile elvețiene au fost sinonime cu secretul timp de decenii. Dar ceea ce este bun pentru clienții bogați ai băncilor poate fi rău pentru toți ceilalți. Când politicienii corupți sau reprezentanți ai crimei organizate apelează la Elveția pentru a-și proteja banii de privirile indiscrete, victimele crimelor lor nu îi vor mai vedea niciodată. Și odată ce banii murdari ajung într-un cont bancar elvețian, sunt liberi să meargă oriunde. Legile draconice ale secretului bancar din Elveția au făcut aproape imposibil ca alte guverne sau jurnaliști să tragă la răspundere industria. Până acum”, este prezentarea făcută de cei de la OCCRP.

 

În ciuda angajamentelor de două decenii a Credit Suisse de a lua măsuri împotriva fondurilor nelegitime, datele scurse de la bancă dezvăluie că aceasta se adresează către zeci de criminali, dictatori, oficiali din serviciile secrete, partide sancționate și actori politici cu avere uriașă, conturile identificate de jurnaliști ca având probleme deținând active de peste 8 miliarde de dolari, mai spune OCCRP.

 

Un spion din Yemen implicat în tortură, fiii unui om puternic din Azerbaidjan care stăpânește un teritoriu muntos, birocrați acuzați că au jefuit bogăția petrolieră a Venezuelei, familia unui șef din serviciile secrete egiptene care a supravegheat torturarea suspecților de terorism pentru CIA sau un italian acuzat că a spălat bani pentru grupul criminal „Ndragheta”, toți sunt clienții Credit Suisse.

 

„Suisse Secrets” – așa cum este denumită scurgerea de informații – a fost coordonată de Organizated Crime and Corruption Reporting Project, aceeași organizație care a dezvăluit „The Pandora Papers” și „Pegasus Project”, alte două scurgeri majore de informații care implicau subiecte de la corupția oficială, la supravegherea ilegală realizată prin software specializat. La fel ca informațiile din dosarele „Pandora” și „Panama Papers”, datele expuse în „Suisse Secrets” sunt în mare parte date financiare, cum ar fi informații despre conturi bancare, precum și dovezi ale ridicării semnalelor roșii interne care sunt generate în mod obișnuit - și la fel de ignorate în mod obișnuit.

Informațiile scurse sunt uluitoare: 18.000 conturi, cu peste 100 de miliarde de dolari în active agregate, unele dintre conturi datând din anii 1940, iar cele mai recente de la mijlocul anilor 2010. Echipa de PR a băncii se apără spunând că majoritatea conturilor care au făcut obiectul investigației jurnalistice sunt deja închise. În realitate, investigația a arătat cu multe dintre ele sunt încă deschise și unele dintre ele chiar active.

Unele dintre numele care apar în ancheta Suisse Secrets

  • Nervis Villalobos - fost viceministru venezuelean al energiei. CS a deschis un cont pe numele lui Villalobos în 2011 în care a depus milioane, în ciuda semnalelor că banii erau obținuți din activități de corupție.

  • Alaa și Gamal Mubarak - fiii fostului puternic președinte egiptean Hosni Mubarak, Alaa și Gamal dețineau șase conturi în diferite sucursale ale CS, inclusiv unul care conținea aproape 200 de milioane de dolari în 2003.

  • Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei - unul dintre puținii oficiali din scurgerile de informații care este încă la putere, avea șase conturi, inclusiv unul al cărui sold depășea 224 de milioane de dolari.

  • Generalul Akhtar Abdur Rahman Khan - Un șef de informații pakistanez din anii 1980 care a ajutat să distribuie arme și bani americani către militanții mujahedini care luptau împotriva guvernului susținut de sovietici în Afganistan și a armatei sovietice. Interesant este că în 1985, an în care președintele Ronald Reagan a cerut mai multă supraveghere ajutorului dat Afganistanului, a fost deschis un cont pe numele a trei dintre fiii generalului Khan. În timp, contul a ajuns la 3,7 milioane de dolari.

  • Saad Kheir - șeful agenției de informații a Iordaniei, a deschis un cont în 2003, în același an în care SUA au invadat Irakul, în care avea să dețină în cele din urmă 21,6 milioane de dolari.

  • Billy Rautenbach - un notoriu magnat minier care a fost în cele din urmă a fost sancționat de SUA pentru rolul său în finanțarea revoltelor violente dinaintea alegerilor din 2008 din Zimbabwe. Conturile au fost deschise cu săptămâni înainte ca o companie minieră să livreze 100 de milioane de dolari către guvernul fostului președinte din Zimbabwe, Robert Mugabe, potrivit OCCRP.

  • Riza și Seymur Talibov - fiii unui om politic puternic din Azerbaidjan au primit aproximativ 20 de milioane de dolari în transferuri bancare suspecte.

  • Rodoljub Radulović - a.k.a. Mișa Banana, gangsterul balcanic și traficantul de droguri, controla două conturi la Credit Suisse, în unul deținând aproape 3,4 milioane de franci elvețieni.

 

Din zecile de organizații de știri cărora le-au fost furnizate documente din scurgerea „Suisse Secrets”, niciuna nu este elvețiană. Acest lucru se datorează faptului că Elveția are legi stricte care interzic jurnaliștilor să scrie despre orice informații scurse din bănci.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22