Pe aceeași temă
Preşedintele Sovietului Suprem (parlamentul) de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a demisionat pe 8 iulie, menţionând că face acest pas din cauza unor divergenţe cu liderul autoproclamatei republici, Igor Smirnov. Demisia şefului Legislativului a fost precedată de câteva luni de conflict izbucnit în contextul încercării de reformă constituţională, iniţiată de deputaţii din formaţiunea Obnoblenie (Reînnoirea), care doresc modificarea legislaţiei transnistrene în sensul armonizării ei cu legislaţia Federaţiei Ruse.
Discuţiile privind armonizarea legislaţiei transnistrene cu cea a Federaţiei Ruse au apărut imediat după referendumul din septembrie 2006, la care, potrivit datelor oficiale, peste 97% din populaţia regiunii s-a pronunţat în favoarea „separării de Republica Moldova şi unificarea ulterioară cu Federaţia Rusă“. În acest context a fost dezvoltat Protocolul „Jukov-Smirnov“, semnat în mai 2006, la Moscova, de vicepremierul rus, Aleksandr Jukov, şi preşedintele autoproclomatei republici, Igor Smirnov, şi care prevede stabilirea unor contacte directe între Rusia şi Transnistria în diferite domenii. Autorităţile transnistrene susţin că prin acest Protocol se urmăreşte realizarea integrării Transnistriei în spaţiul social, economic şi legislativ al Federaţiei Ruse, fiind deja semnate numeroase documente interinstituţionale, ceea ce a creat baza pentru modificarea legislaţiei transnistrene şi punerea în concordanţă cu cea a Rusiei.
Discuţiile au căpătat un tot mai pronunţat aspect conflictual după ce, la iniţiativa a 17 deputaţi din formaţiunea majoritară Reînnoirea, condusă de Evgheni Şevciuk, a fost propus un set de modificări constituţionale, care prevăd, printre altele: desfiinţarea funcţiei de vicepreşedinte, sporirea atribuţiilor parlamentare, un control mai mare al Legislativului asupra activităţii ministerelor şi a puterii judecătoreşti. În replică, Igor Smirnov a creat o Comisie prezidenţială care a redactat propriul proiect de modificare a Constituţiei.
La sfârşitul lunii mai, propunerile au fost retrase, însă conflictul nu s-a încheiat, ci, din contră, s-a transformat într-o confruntare deschisă între Sovietul Suprem şi preşedinte. Aceasta poate fi explicată prin faptul că modificările constituţionale vizau „zdruncinarea verticalei puterii“ lui Igor Smirnov, pe care şi-a creat-o treptat prin modificarea Constituţiei în 1995 şi apoi în 2000. În presa locală, controlată de preşedinte, a fost demarată o campanie împotriva reprezentanţilor Partidului Reînnoirea şi în special a lui Șevciuk. La începtul lunii iunie, organizaţiile proprezidenţiale au iniţiat, la Tiraspol, acţiuni de protest pentru a-şi exprima neîncrederea faţă de Legislativ şi sprijinul faţă de forma prezidenţială de guvernământ.
La prima vedere, s-ar putea părea că Șevciuk s-a grăbit să-şi prezinte demisia, având în vedere că acesta nu este primul „conflict“ cu liderul regiunii şi cu persoanele din anturajul acestuia. De altfel, demisia lui Șevciuk deja este văzută de unii analişti ca începutul campaniei sale pentru alegerile prezidenţiale, fără să precizeze dacă se referă la alegerile parlamentare, care vor avea loc în 2010, ori la cele prezidenţiale din 2011.
Demisia preşedintelui Legislativului intervine în plină campanie electorală, care se desfăşoară în Republica Moldova. Or, aceasta ar putea fi interpretată şi ca un început al procesului de schimbare în Transnistria, prin demisia sa Şevciuk trecând, cel puţin demonstrativ, în opoziţie faţă de Smirnov. De asemenea, ar putea fi şi un semnal pentru PCRM, care, în cazul în care ar câştiga alegerile din iulie, ar putea negocia statutul Transnistriei cu Şevciuk, şi nu cu Smirnov.
Deşi crizele politice din Transnistria şi Republica Moldova evoluează independent una de cealaltă, ele sunt totuşi strâns legate din punctul de vedere al consecinţelor pe termen lung. Prin schimbarea elitelor în Transnistria nu se urmăreşte însă o schimbare de fond a regimului de la Tiraspol, ci doar a formei acestuia. Se pare că Moscova încearcă înlocuirea vechii echipe cu persoane cu un discurs mai moderat la adresa Chişinăului şi care ar fi dispuse să coopereze cu autorităţile Republicii Moldova, în vederea găsirii unei soluţii în diferendul moldo-transnistrean. //
