Pe aceeași temă
Ultimii ani au fost foarte buni pentru industria militară rusă. Bugetul apărării a cunoscut creșteri constante, ca parte a încercării regimului Putin de a recupera cursa tehnologică, cursă în care Moscova a rămas în urmă în fața Vestului. Decizia de a tăia acum din bugetul apărării, potrivit ministrului adjunct Tatiana Sevțova, citată de agenția RIA și preluată de Reuters, arată că nici măcar forțele armate, piesă centrală în arhitectura statului rus, nu au fost ocolite de dificultățile economice cu care Federația se confruntă, pe fondul căderii prețului la petrol și al sancțiunilor occidentale.
Potrivit sursei citate, tăierea cu 5%, dacă va fi aprobată de Kremlin, va fi cea mai mare reducere a cheltuielilor cu apărarea de la începutul regimului Putin, în 2000. Tăierea reprezintă și o victorie pentru ministerul rus de Finanțe, ai cărui oficiali au spus în repetate rânduri că Rusia nu își mai permite planuri de zeci de miliarde de dolari pentru reînarmare. Cei de la Finanțe chiar au cerut o tăiere cu 10% a cheltuielilor destinate tuturor ministerelor.
În 2011, fiind premier atunci, Vladimir Putin a anunțat un plan de revitalizare a armatei ruse, plan ce implica cheltuieli de 23 de trilioane de ruble până în 2020. Iar intervențiile militare din Ucraina și Siria au făcut din armata rusă o prioritate și mai mare pentru Kremlin.
La începutul acestui an, fostul ministru rus de Finanțe Alexei Kudrin spunea că, inevitabil, Moscova va fi nevoită să taie bugetul apărării în următorii doi sau trei ani, dacă situația economică rămâne la fel. Prezent la Forumul Economic Gaidar din Moscova, Kudrin a vorbit pe această temă. Motivul tăierilor bugetare, spunea fostul ministru rus de Finanțe, e că “aceste cheltuieli pentru apărare nu sunt destinate participării în situații locale sau geopolitice”, cu trimitere la implicarea armată a Kremlinului în Ucraina și Siria.
“Reducerea de cheltuieli militare nu poate fi evitată. Mulți spun că, în actuala situație geopolitică, va fi greu de făcut. Poate fi amânată pentru doi sau trei ani”, a spus Kudrin în Ianuarie. El a punctat că operațiunile militare ruse în Siria nu au forțat la cheltuieli bugetare semnificative. “Pe termen mediu, Siria nu e o povară foarte grea. Sunt alte riscuri militare și politice care pot lăsa urme”, a adăugat Kudrin, citat de TASS, subliniind că anexarea Crimeei și sprijinul umanitar acordat estului separatist al Ucraieni au costat trezoreria Rusiei mult mai mult decât operațiunile din Siria.
Între 2014 și 2015, bugetul rus al Apărării a crescut cu aproape 11 miliarde de dolari, relevă o analiză New York Times. Argumentul Kremlinului este că, astfel, încearcă să corecteze lipsa investițiilor în sectorul militar imediat după căderea Uniunii Sovietice. În Arctica, investițiile au reapărut. Federația construiește noi baze militare, le extinde pe cele deja existente și desfășoară personal pentru a le opera. Potrivit analiștilor, mutarea trebuie citită în cheie climaterică; odată cu încălzirea globală, Federația caută să apere și să exploateze rutele de comerț maritim și să își asigure resursele de gaz natural în zonele devenite mai accesibile prin creșterea temperaturii globale. Intenția declarată a regimului Putin este de a moderniza 70% din forțele armate până în 2020. (Citeste mai mult)
În 2015, economia rusă a scăzut cu 3,7%, iar estimările indică un declin de 1% în acest an.
