Pe aceeași temă
În ultimele săptămâni, în Rusia şi în zona Orientului Mijlociu extins (Iran, Afganistan şi Pakistan) s-au înregistrat numeroase evenimente cu impact direct asupra intereselor de securitate ale comunităţii euro-atlantice.
Reconstrucţia Văii Swat - prioritate zero
Deşi, în urmă cu numai două luni, Islamabadul capitula realmente în faţa talibanilor acceptând introducerea legii islamice în Valea Swat, astăzi, raportul de forţe în regiune s-a schimbat fundamental. În momentul în care insurgenţa talibană a ajuns la numai 96 de km de Islamabad, pentru preşedintele Zardari a devenit limpede că un răspuns decisiv al armatei nu mai putea întârzia. La presiunea Washingtonului, armata pakistaneză a declanşat o amplă ofensivă pentru a recupera controlul regiunilor tribale de la frontiera cu Afganistanul. Astfel, la 30 mai, zone cheie ale Văii Swat, precum oraşul Mingora, nucleul teritorial al insurgenţei talibane, au fost recucerite de armata guvernamentală. Astăzi, numai în Valea Swat se află în jur de 50.000 de militari ai armatei pakistaneze.
Luptele dintre talibani şi forţele guvernului au creat însă una dintre cele mai grave crize umanitare ale momentului - un exod de refugiaţi de aproape 2 milioane de oameni. Iar acest lucru se întâmplă într-un moment în care, pe fondul crizei globale, economia Pakistanului este menţinută pe linia de plutire de un împrumut FMI de 7,6 miliarde de dolari. Naţiunile Unite estimează că pentru a gestiona criza umanitară, Pakistanul are nevoie urgentă de un ajutor din partea comunităţii internaţionale de aproximativ 543 de milioane de dolari, dintre care, până acum, nu a primit decât 35%.
Între timp, armata pakistaneză pregăteşte deschiderea unui nou front împotriva insurgenţei talibane în Waziristanul de Sud. Ţinta acestei a doua ofensive este liderul religios Baitullah Mehsud, care controlează câteva mii de luptători talibani. Surse oficiale au confirmat faptul că Mehsud se află în spatele atentatelor sinucigaşe care au devastat Pakistanul în ultimele luni. Totuşi, cei mai mulţi experţi occidentali sunt sceptici faţă de oportunitatea deschiderii unui al doilea front. Ei recomandă, dimpotrivă, consolidarea tactică a Văii Swat. Contrainsurgenţa nu presupune exclusiv eliminarea insurgenţilor dintr-un anumit teritoriu, ci şi securizarea şi stabilirea unor structuri permanente de guvernare pe spaţiul eliberat. Este modelul aplicat de Statele Unite în Irak, ce poate fi redus sugestiv la formula „curăţă, menţine, construieşte“. Pe termen lung, succesul ofensivei Islamabadului în Valea Swat depinde de câştigarea loialităţii celor 2 milioane de refugiaţi dislocaţi din zona de conflict.
Pe scurt, ei nu se pot întoarce într-un no man’s land. Iar acest lucru presupune mai întâi reconstrucţia teritoriului controlat până nu de mult de talibani, crearea unei infrastructuri de autoguvernare şi de furnizare a unor servicii publice de bază care să asigure dezvoltarea economică şi socială, dar şi domnia legii. O deschidere prematură a unui al doilea front înseamnă însă o supraextindere a unor resurse militare deja foarte limitate (cea mai mare parte a acestora fiind încă desfăşurate la graniţa cu India). „Ce se va întâmpla cu noi?“ se întreabă Tahir Khan, unul dintre refugiaţi. „Casele noastre sunt distruse, culturile arse, animalele moarte. Talibanii se pot întoarce oricând. Ce caută armata în Waziristan, din moment ce nu şi-a terminat treaba în Swat?“ Dacă armata este redesfăşurată în Waziristan, cine va proteja efortul de reconstrucţie? Riscăm să ne întoarcem de unde am plecat.
În Iran continuă protestele
Protestele din capitala Teheranului au continuat şi pe parcursul acestei săptămâni. Totodată, s-au înteţit acţiunile de intimidare derulate de către structurile de securitate loiale preşedintelui Ahmadinejad împotriva liderilor forţelor de opoziţie. Spre exemplu, a fost arestată cea mai mare parte a redacţiei coditianului Kalemeh Sabz, controlat de către Hossein Moussavi şi înfiinţat înainte de alegeri. Per ansamblu, se estimează că mai mult de 2.000 de persoane au fost arestate, câteva sute fiind date dispărute. Printre aceştia se află activişti ai opoziţiei, profesori, mulţi dintre ei foşti membri ai echipei preşedintelui reformist Mohammad Khatami şi foarte probabil chiar şi soţia lui Moussavi, Zahra Rahnavard, care i-a îndemnat pe manifestanţi să continue protestele. Ea a criticat acţiunile de reprimare săvârşite de autorităţi şi a comparat atitudinea acestora cu impunerea Legii Marţiale.
Amnesty International a precizat faptul că una dintre metodele de intimidare folosite de autorităţi este aceea a arestării participanţilor răniţi în timpul demonstraţiilor, chiar în momentul externării din spital, după care sunt conduşi spre destinaţii secrete pentru a fi interogaţi. Într-una dintre cele mai elocvente luări de poziţie, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi-a întărit criticile la adresa măsurilor adoptate de regimul de la Teheran: „Statele Unite şi comunitatea internaţională sunt consternate de ameninţările, bătăile şi arestările din ultimele zile. Condamn cu tărie toate aceste acţiuni injuste şi deplâng alături de poporul american pierderea fiecărei vieţi inocente“. Până în prezent, s-au înregistrat 20 de morţi pe fondul, ciocnirilor dintre forţele de ordine şi opoziţia care contestă în stradă rezultatul alegerilor din 12 iunie. Una dintre victime, împuşcată de forţele loiale preşedintelui Ahmadinejad, Neda Agha-Soltan, a devenit un simbol al celor care contestă legitimitatea electorală a actualului regim. //
Un nou comandant în Afganistan
Generalul Stanley McChrystal este noul comandant al forţelor din Afganistan; un apropiat al generalului Petraeus, are o solidă expertiză în zona operaţiunilor forţelor speciale. Şi-a preluat portofoliul recomandând modificarea drastică a priorităţilor operaţionale: „nu contează cât teritoriu controlăm, ci cât de eficienţi suntem în a asigura securitatea civililor. Nu contează câţi inamici eliminăm sau câte pierderi înregistrăm, ci reducerea la minimum a civililor afgani ucişi atât de insurgenţi, cât şi de noi“.
