Pe aceeași temă
Maria Lvova-Belova este oficialul de la Kremlin aflat în centrul presupusei scheme de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia.
CPI a anunțat că atât Putin, cât și Lvova-Belova sunt „presupuse responsabili pentru crimele de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă”.
Context
Potrivit guvernelor SUA și a mai multor țări europene, administrația Putin a realizat o schemă de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia, adesea într-o rețea de zeci de lagăre, unde minorii sunt supuși reeducării politice.
„Acțiunile Mariei Lvova-Belova includ în mod special adoptarea forțată a copiilor ucraineni în familiile ruse, așa-numita „educație patriotică” a copiilor ucraineni, modificări legislative pentru a accelera acordarea cetățeniei Federației Ruse copiilor ucraineni și îndepărtarea deliberată a copiilor ucraineni. de către armata Rusiei”, a declarat Trezoreria SUA în septembrie.
Funcția ei este de Comisar pentru drepturile copilului în cabinetul președintelui rus.
Declarația de vineri a CPI arată că există „motive rezonabile să se creadă că dl Putin poartă răspunderea penală individuală pentru crimele menționate mai sus”, atât pentru pentru că a comis actele direct sau prin alte persoane aflate la comandă, cât și pentru „eșecul său de a exercita controlul în mod corespunzător asupra civililor și subordonații militari”.
Rusia a calificat rapoartele privind relocarea forțată a copiilor drept „absurde” și a spus că face „tot ce poate” pentru ca minorii să rămână lângă familiile lor.
Judecătorii au luat în considerare emiterea de mandate secrete, dar au decis că publicarea acestora ar putea "contribui la prevenirea comiterii de noi infracțiuni". Moscova a declarat că nu recunoaște jurisdicția CPI.
Un grup de anchetă ONU estima joi că transferul de către Rusia a unor copii ucraineni în zone aflate sub controlul său, în Ucraina, dar şi pe propriul teritoriu rusesc, constituie o ”crimă de război”, relatează News.ro.
123 de țări sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale. Dintre ele, 33 sunt state africane, 19 sunt țări din Asia-Pacific, 18 din Europa de Est și 28 din America Latină și Caraibe, iar 25 din Europa de Vest. Tratatul nu a fost nici semnat nici ratificat de câteva țări importante precum Statele Unite, Rusia, China, Israel și Irak.
