Pe aceeași temă
După ce au petrecut o zi într-un castel care domină capitala slovacă, cu o pauză în care au făcut o croazieră pe Dunăre, Cei 27 au stabilit o "foaie de parcurs", cu priotirtăţi dominate de protecţia frontierelor externe, lupta împotriva terorismului şi relansarea Apărării europene.
"Ne-am angajat la Bratislava să le oferim cetăţenilor noştri, în lunile următoare, viziunea unei Europe atrăgătoare, în care ei să poată să aibă încredere şi pe care să o poată susţine", se arată în "Declaraţia de la Bratislava", care a punctat acest summit organizat în afara Bruxellesului, conform News.ro.
"Bratislava este începutul unui proces", se arată în Declaraţie, care va continua cu un viitor summit informal, la începutul lui 2017, la Malta, şi se va încheia în Italia, în 2017, cu ocazia marcării la Roma a 60 de ani de la încheierea tratatelor fondatoare ale construcţiei europene.
Franţa şi Germania "se vor angaja foarte intens, în următoarele luni, să transforme tot acest proces într-un succes", a promis cancelarul german Angela Merkel, alături de preşedintele francez François Hollande, într-o foarte simbolică şi rară conferinţă de presă comună la finalul summitului.
Cei doi lideri, care se confruntă cu alegeri naţionale în 2017, au început ziua cu avertismente grave. Hollande a avertizat împotriva unei "dislocări" a UE, iar Merkel a diagnosticat "o situaţie critică".
Este necesar "să se corecteze erori trecute şi să se avanseze cu noi soluţii", a pledat preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, insistând asupra priorităţii absolute a unei stăpâniri "totale" a frontierelor Uniunii în vederea unei reveniri la o funcţionare normală a Spaţiului Schengen de liberă circulaţie.
Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a profitat de ocazie pentru le propune statelor membre propriile sale termene. El a stabilit drept martie 2017 data la care UE să adopte dublarea planului său de investiţii, în valoare de 630 de miliarde de euro.
În domeniul apărării, şeful CE a cerut adoptarea, în iunie 2017, a unei serii de măsuri-far, precum crearea unui cartier general european unic în vederea coordonării tuturor operaţiunilor civile şi militare europene.
Franţa "depune efortul principal pentru Apărarea europeană", însă "ea nu poate să fie singură", a avertizat Hollande. "Dacă Statele Unite aleg să se îndepărteze, Europa trebuie să fie capabilă să se apere ea însăşi", a subliniat el.
Plecarea din Uniune a Regatului Unit, care a privilegiat întotdeauna NATO, oferă o şansă se avanseze pe această temă, au subliniat surse diplomatice, în contextul în care Europa este înconjurată de crize, războaie şi terorism.
Negocierile divorţului cu Londra nu s-au aflat pe ordinea de zi a summitului, însă Cei 27 au abordat subiectul pe Dunăre, în timpul unui "dejun de lucru" pe un vas de croazieră de lux, care a navigat timp de două ore pe acest fluviu european emblematic.
"Brexitul ca atare nu a fost discutat", a declarat un diplomat european, precizând că "a fost vorba despre a face bilanţul" contactelor dintre Tusk şi Theresa May. "Nu a fost mare lucru de spus, odată ce Londra nu a activat încă procedura de divorţ", chiar dacă UE este pregătită să înceapă negocierile "mâine".
Voinţa de a afişa unitate la Bratislava a fost spartă de divergenţe. Dosare ca cel al muncitorilor detaşaţi sau repartizarea refugiaţilor în UE rămân extrem de conflictuale.
Ţările Grupului de la Vişegrad (V4) - Ungaria, Plonia, Slovacia şi Cehia - au amintit vineri că doresc ca statele membre UE să fie ascultate mai mult la Bruxelles.
Ele au repetat că se opun ferm oricărui mecanism obligatoriu de repartizare a refugiaţilor, precum planul de "relocalizare" adoptat în septembrie 2015 de UE, în timp ce ţări ca Grecia sau Italia reclamă, din contră mai mult solidaritate în faţa poverii migraţiei.
Premierul ungar Viktor Orban, care organizează pe 2 octombrie un referendum pe tema "relocalizării" refugiaţilor, a cerut "tratarea ungurilor cu respect" în urma unei întâlniri cu preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schulz.
El a declarat vineri că summitul UE de la Bratislava a eşuat să schimbe politica europeană în domeniul migraţiei, lucru pe care l-a catalogat drept "autodistrugător şi naiv".
Atât timp cât Germania nu impune un plafon "ferm" al numărului de migranţi pe care-i primeşte, un "efect de aspirare" va continua să atragă mase către Europa. "Ceva trebuie sa se întâmple în acest sens", a apreciat el.
Orban a adăugat că liderii ţărilor de pe ruta balcanică a migraţiei - inclusiv Austria şi Germania - urmează să se întâlnească la Viena, pe 27 septembrie, pentru a încerca să găsească un mijloc de a avansa în legatură cu această problemă.
"Nu sunt mulţumit" de concluziile summitului pe tema migraţiei şi nici în privinţa creşterii economice, a declarat, la rândul său Matteo Renzi înainte să plece de la Bratislava.
"Nu post să fac o conferinţă de presă cu cancelarul german sau preşedintele Republicii franceze fără să le împărtăşesc poziţiile", a spus şeful Guvernului italian.
Reuters scrie că persoane care s-au aflat în sala în care a avut loc summitul afirmă că nici Orban şi nici Renzi nu s-au plâns în faţa celorlalţi lideri în timpul discuţiilor, cordiale potrivit acestor surse. "Este clar vorba de politica internă", a declarat un oficial de rang înalt.
"Astăzi (vineri), am privit, politic vorbind, la cum să lucrăm împreună", a comentat premierul belgian Charles Michel. "Bratislava nu este un moment magic, este un declic", a dat el asigurări.
