Pe aceeași temă
“Miniştrii de externe ai Franţei şi Germaniei salută Cartea albă asupra viitorului Uniuni Europene prezentată de preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker”, se spune în comunicatul semnat de cei doi șefi ai diplomațiilor germană și franceză.
Poziţia celor doi oficiali subliniază disponibilitatea Franţei şi a Germaniei de a adera la proiectul Europei cu două viteze sau a Europei cercurilor concentrice, în care nivelul deciziei va fi concentrat în mâna unui grup de ţări – nucleul – din zona euro. Propunerea este veche, dar Germania se opusese, până acum, unui astfel de proiect.
Comisia Europeană a adoptat un plan de reformare a Uniunii Europene - "Carta Albă privind Viitorul Europei” - prezentat miercuri de preşedintele Jean-Claude Juncker. Planul trece în revistă cinci posibile direcţii ale blocului comunitar, axate pe o cooperare a ţărilor în grade diferite, eventual prin concentrarea pe piaţa unică, pe apărare şi securitate.
Viziunea Comisiei Europene reprezintă o contribuţie importantă la discuţiile mai ample privind viitorul Europei, în perspectiva celei de-a 60-a aniversări a Tratatului de la Roma, în 25 martie, susţini cei doi oficiali, francez și german:
“În vreme ce Uniunea Europeană trebuie să facă faţă unor ameninţări inedite, Germania şi Franţa împărtăşesc aceeaşi convingere: protecţia noastră cea mai bună şi cel mai bun atu al nostru, în viitor, este o Uniune Europeană mai puternică. Trebuie să continuăm să acordăm prioritate formulării de răspunsuri la principalele sfidări de astăzi: să întărim rolul UE în calitate de actor de politică externă în vecinătatea sa şi la scară mondială; să asigurăm securitatea concetăţenilor noştri în faţa agravării ameninţării externe şi interne, inclusiv graţie politicii europene de apărare; să fixăm un cadru stabil şi de cooperare pentru a trata problema migranţilor şi a fluxurilor de refugiaţi; să stimulăm economia europeană favorizând convergenţa economiilor noastre şi mediul investiţional european, întărind economia socială de piaţă europeană pentru o creştere durabilă şi creatoare de locuri de muncă şi progresând spre finalul Uniunii Monetare Europene.”
“Pentru a răspunde imenselor sfidări cu care Europa se confruntă, avem convingerea că nu trebuie să revenim asupra ambiţiilor noastre: Uniunea Europeană este mai mult decât o piaţă unică. Ea este fondată pe valori comune, solidaritate şi stat de drept. Suntem conştienţi că sfidările actuale cer o Uniune European mai eficientă. Această convingere comună ne conferă o responsabilitate istorică pentru îmbunătăţirea fără încetare a funcţionării Uniunii şi păstrării valorilor şi a principiilor comune. Propunerile Comisiei pentru favorizarea noilor moduri de a acţiona mai eficient vor fi foarte utile în această perspectivă. Fără a pune în discuţie ce am câştigat, trebuie să găsim mijloace mai bune pentru a lua în considerare diferitele niveluri de ambiţie a statelor membre pentru ca Europa să răspundă mai bine aşteptărilor tuturor cetăţenilor europeni”, se spune în declarația comună semnată de șefii diplomațiilor franceză și germană.
Primul test pentru coeziunea liderilor europeni va fi la Summit-ul de la Roma, din 25 martie, cand va fi celebrat tratatul fondator al Comunitatii Europene, de la a carui semnare au trecut 60 de ani. La finalul Consiliului European va fi semnata o declaratie comuna a celor 27 de sefi de stat si de guvern (Marea Britanie nu e invitata), in care ar putea aparea primele indicii despre viitoarea orientare a Uniunii Europene.
România, împotriva unei Europe cu mai multe viteze: formula ar putea duce la dezintegrarea UE
Preşedintele Klaus Iohannis s-a exprimat miercuri, în întâlnirea cu premierul maltez, împotriva ideilor vehiculate privind o ”Europă cu mai multe viteze”, susţinând că asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european.
Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, miercuri, la Palatul Cotroceni, pe premierul Republicii Malta, Joseph Muscat, cu prilejul vizitei pe care acesta o face la Bucureşti, în contextul deţinerii de către Malta a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru din acest an.
Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, în cadrul întâlnirii au fost discutate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, respectiv viitorul Uniunii Europene, Brexit, criza migraţiei, precum şi priorităţile Preşedinţiei malteze a Consiliului UE.
Cu privire la dezbaterile referitoare la viitorul Uniunii Europene, preşedintele Klaus Iohannis a reconfirmat angajamentul ferm al ţării noastre de a contribui la consolidarea proiectului european. Şeful statului a reiterat că, pentru România, continuarea integrării la nivelul UE rămâne un obiectiv strategic.
"Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze - o Uniune a cercurilor concentrice. În opinia sa, asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european. Şeful statului a subliniat că România se pronunţă pentru o Europă puternică, consolidată, unitară şi incluzivă", precizează sursa citată.
În cadrul discuţiilor legate de viitoarele negocieri privind retragerea Marii Britanii din Uniune, preşedintele Iohannis a accentuat importanţa deosebită a menţinerii unităţii celor 27 de state membre UE.
Şeful statului a subliniat că, pentru România, este foarte important ca prevederile Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană să asigure protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români aflaţi în Regatul Unit, astfel încât aceştia să poată beneficia şi după Brexit de drepturile deja dobândite.
Totodată, preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru un parteneriat deschis între Uniunea Europeană şi Marea Britanie după Brexit, arătând că Regatul Unit este un partener strategic al Uniunii şi este important ca acesta să rămână într-o relaţie cât mai apropiată de UE.
Prim-ministrul Joseph Muscat a prezentat priorităţile de mandat ale Preşedinţiei Consiliului UE, preşedintele României exprimându-şi susţinerea pentru acestea. În acest context, Klaus Iohannis a subliniat interesul părţii române pentru un schimb de bune practici în ceea ce priveşte pregătirea Preşedinţiei Consiliului UE, în perspectiva exercitării de către ţara noastră a acestui mandat în primul semestru din 2019.
La rândul său, premierul maltez a subliniat că în domeniul migraţiei îşi propune o abordare bazată pe gestionarea eficientă a graniţelor, pe flexibilitate, pe partajarea responsabilităţii între statele membre şi identificarea unor soluţii consensuale cu privire la viitorul politicii de migraţie şi azil. A punctat progresele obţinute până acum în acest domeniu, în special pe dimensiunea externă a migraţiei.
Preşedintele României a reiterat angajamentul ţării noastre de a implementa în continuare măsurile agreate la nivel european în acest domeniu şi a evidenţiat deschiderea părţii române pentru identificarea unor soluţii care să ţină cont de interesele tuturor statelor membre, se mai arată în comunicat.
Carte albă privind viitorul Europei. Căi spre unitatea UE cu 27 de state membre
Conform anunțului făcut de președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din 2016, Comisia Europeană a prezentat miercuri, 1 martie 2017, o Carte albă privind viitorul Europei, care reprezintă contribuția Comisiei la summitul de la Roma din 25 martie 2017, anunță Reprezentanța Comisiei Europene la București.
În acest moment în care ne pregătim să marcăm cea de a 60-a aniversare a UE, putem număra printre realizările noastre șapte decenii de pace și o Uniune extinsă, în care 500 de milioane de cetățeni trăiesc în libertate într-una dintre cele mai prospere economii. În același timp, UE trebuie să privească înainte, stabilind modul în care își va contura o viziune a viitorului său cu 27 de state membre. Cartea albă prezintă principalele provocări și oportunități ale Europei din următorul deceniu. Sunt prezentate cinci scenarii ale modului în care Europa ar putea evolua până în 2025, în funcție de modul în care alege să răspundă.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „În urmă cu 60 de ani, părinții fondatori ai Europei au ales să unească acest continent prin forța legii, mai degrabă decât prin cea a armelor. Putem să fim mândri de ceea ce am realizat de atunci. Chiar și cea mai întunecată zi a anului 2017 este cu mult mai luminoasă decât oricare dintre zilele petrecute de înaintașii noștri pe câmpul de luptă. Acum, când marcăm cea de a 60-a aniversare a tratatelor de la Roma, a sosit momentul ca o Europă unită, cu 27 de membri să își contureze o viziune despre propriul viitor. Este timpul să demonstrăm capacitate de a conduce și unitate. Este timpul să demonstrăm că putem găsi soluții împreună. Cartea albă a Comisiei prezintă diverse căi pe care această Europă unită, cu 27 de membri, ar putea alege să le urmeze. Este începutul unui proces, nu sfârșitul, și sper că va începe acum o dezbatere sinceră și amplă. Ulterior, forma va urma funcției. Viitorul Europei este în mâinile noastre.”
Cartea albă analizează modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societății și a locurilor de muncă, la îndoielile suscitate de globalizare, la preocupările în materie de securitate și la creșterea populismului. Cartea albă prezintă alegerea cu care ne confruntăm astăzi: fie ne lăsăm în voia acestor tendințe, fie dăm dovadă de deschidere și profităm de noile oportunități pe care le aduc cu sine. Populația și ponderea economică ale Europei sunt în scădere, în timp ce alte părți ale globului înregistrează creșteri. Până în 2060, niciunul dintre statele noastre membre nu va reprezenta singur nici măcar 1 % din populația lumii – ceea ce reprezintă un motiv întemeiat pentru a rămâne împreună pentru a avea rezultate mai bune. Ca forță pozitivă la nivel mondial, prosperitatea Europei va continua să depindă de deschiderea sa și de legăturile strânse cu partenerii săi.
Cartea albă prezintă cinci scenarii, fiecare dintre ele conturând modul în care ar putea arăta Uniunea la orizontul anului 2025, în funcție de alegerile pe care le va face Europa (a se vedea anexa). Scenariile acoperă o gamă de posibilități și au un caracter ilustrativ. Ele nu se exclud reciproc și nu sunt exhaustive.
Scenariul 1: Continuând pe același drum – UE-27 se axează pe realizarea agendei sale pozitive de reforme, în spiritul orientărilor intitulate „Un nou început pentru Europa” prezentate de Comisie în 2014 și al Declarației de la Bratislava, convenită de toate cele 27 de state membre în 2016. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:
Europenii pot conduce automobile automatizate și conectate, dar pot întâmpina probleme atunci când trec frontierele, din cauza existenței în continuare a unor obstacole de natură juridică și tehnică.
În general, europenii călătoresc peste granițe fără a trebui să se oprească pentru controale. Ca urmare a întăririi controalelor de securitate, pasagerii trebuie să ajungă la aeroport și la gară cu suficient de mult timp înainte de plecare.
Scenariul 2: Accent exclusiv pe piața unică – UE-27 se reaxează treptat pe piața unică, întrucât numărul domeniilor de politică în care cele 27 de state membre nu sunt în măsură să ajungă la o poziție comună este tot mai mare. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:
Trecerea frontierelor atunci când se călătorește în scop de afaceri sau de turism este îngreunată din cauza controalelor regulate. Este mai greu să se găsească un loc de muncă în străinătate, iar transferul drepturilor de pensie în altă țară nu este garantat. Persoanele care se îmbolnăvesc atunci când se află în străinătate se confruntă cu perspectiva unor facturi medicale ridicate.
Europenii au reticențe față de utilizarea automobilelor conectate, din cauza absenței unor norme și standarde tehnice valabile în întreaga UE.
Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult – UE-27 își desfășoară activitatea ca și acum, dar permite statelor membre care își doresc acest lucru să realizeze mai mult împreună în anumite domenii cum ar fi apărarea, securitatea internă sau chestiunile sociale. Se formează una sau mai multe „coaliții ale celor care doresc să realizeze mai mult”. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:
Un număr de 15 state înființează o unitate de poliție și procuratură care se va ocupa de activitățile infracționale transfrontaliere. Se pot comunica imediat informații privind securitatea, dat fiind că bazele de date naționale sunt complet interconectate.
Automobilele conectate sunt utilizate pe scară largă în 12 state membre care au convenit să își armonizeze normele în materie de răspundere și standardele tehnice.
Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient – UE-27 se concentrează pe rezultate mai multe și mai rapide în anumite domenii de politică, acționând în același timp mai puțin în cele în care nu există percepția că ar avea o valoare adăugată. Atenția și resursele limitate sunt concentrate asupra câtorva domenii de politică. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:
O autoritate europeană pentru telecomunicații are competența de a elibera frecvențe pentru serviciile de comunicații transfrontaliere, precum cele utilizate de automobilele conectate. Aceasta protejează, de asemenea, drepturile utilizatorilor de telefonie mobilă și de internet, oriunde s-ar afla în UE.
O nouă Agenție europeană de combatere a terorismului contribuie la descurajarea și prevenirea unor atacuri grave, urmărind și identificând în mod sistematic suspecții.
Scenariul 5: Mult mai mult, împreună – Statele membre decid să pună în comun mai multe competențe, resurse și puteri decizionale în toate domeniile. Deciziile se iau mai rapid la nivel european și sunt puse în aplicare în timp scurt. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:
Europenii care doresc să depună o plângere privind un proiect propus de turbine eoliene care este finanțat de UE în zona lor locală nu pot să ia legătura cu autoritatea responsabilă, întrucât li se spune să contacteze autoritățile europene competente.
Automobilele conectate pot fi conduse fără probleme în întreaga Europă, mulțumită existenței unor norme clare la nivelul UE. Șoferii se pot baza pe o agenție a UE care să asigure aplicarea legii.
Următorii pași
Cartea albă reprezintă contribuția Comisiei Europene la summitul de la Roma, cu ocazia căruia UE va discuta despre realizările ultimilor 60 de ani, dar și despre viitorul său cu 27 de membri. Cartea albă marchează începutul unui proces prin care UE-27 va decide împreună asupra viitorului Uniunii. Pentru a încuraja acest dialog, Comisia Europeană, alături de Parlamentul European și de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile Europei.
În lunile următoare, Comisia Europeană va contribui la discuții printr-o serie de documente de reflecție care vor aborda următoarele subiecte:
- dezvoltarea dimensiunii sociale a Europei;
- aprofundarea uniunii economice și monetare, pe baza Raportului celor cinci președinți din iunie 2015;
- valorificarea oportunităților globalizării;
- viitorul apărării Europei;
- viitorul finanțelor UE.
Întocmai precum Cartea albă, aceste documente de reflecție vor prezenta diverse idei, propuneri, opțiuni sau scenarii pentru Europa anului 2025, fără a fi stabilite decizii finale în acest stadiu.
Aceste idei vor fi dezvoltate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din septembrie 2017, înainte să se poată trage primele concluzii cu ocazia Consiliului European din decembrie 2017. Astfel se va putea decide asupra acțiunilor ulterioare, care să fie întreprinse în timp util pentru alegerile parlamentare europene din iunie 2019.
Context
Cu șaizeci de ani în urmă, inspirați de un vis al unui viitor comun trăit în pace, membrii fondatori ai UE au pornit, prin semnarea tratatelor de la Roma, în călătoria ambițioasă a integrării europene. Aceștia au convenit să își rezolve conflictele mai degrabă la masa negocierilor decât pe câmpurile de luptă. Drept urmare, experiența dureroasă a trecutului zbuciumat al Europei a fost lăsată în urmă, făcând loc unei perioade de șapte decenii de pace și unei Uniuni cu 500 de milioane de cetățeni care trăiesc în libertate și beneficiază de oportunități în una dintre cele mai prospere economii din lume.
Cea de a 60-a aniversare a tratatelor de la Roma din 25 martie 2017 va reprezenta o ocazie importantă pentru ca liderii UE-27 să reflecteze la stadiul proiectului nostru european, să cântărească realizările și punctele forte ale acestuia, precum și domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri și să facă dovada unei voințe comune de a contura împreună un viitor mai puternic, cu 27 de membri.
Conform anunțului făcut de președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din 14 septembrie 2016, care a fost salutat de liderii UE-27 cu ocazia summitului de la Bratislava din 16 septembrie 2016, Comisia a prezentat astăzi o Carte albă privind viitorul Europei, menită să lanseze dezbaterile înaintea summitului de la Roma.
Cartea albă va ajuta la orientarea dezbaterilor dintre cei 27 de șefi de stat sau de guvern și va contribui la structurarea discuțiilor în cadrul summitului de la Roma și ulterior acestuia. Documentul va fi, de asemenea, utilizat de Comisie ca punct de plecare pentru o dezbatere publică mai largă privind viitorul continentului nostru.
***
Juncker promisese ca va prezenta aceste contributii la dezbaterile legate viitorul UE inaintea summitului prevazut in 25 martie, in capitala Italiei, pentru a sarbatori, fara Marea Britanie, 60 de ani de la Tratatul de la Roma, act fondator al proiectului european. Conferinta va fi sustinuta alaturi de presedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.
Chestiunea unei Europe cu 2 viteze a fost adusa pe tapet in urma cu doua saptamani de o rezolutie aprobata de Parlamentul European, referitoare la reforma tratatelor europene. Cel care a redactat rezolutia, europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a propus intre altele:
- dupa ce este adoptata o capacitate bugetara pentru zona euro, iar Parlamentul European si Consiliul voteaza chestiuni specifice zonei euro, toti deputatii sa poata vota;
- dar sa fie avut in vedere, ca posibila abordare, un vot diferentiat: voturile deputatilor europeni alesi in zona euro sa fie luate in considerare, iar cele ale deputatilor din tarile non-euro sa fie doar consultative.
Ca dovada a dezbinarii simtite in PE referitor la aceasta tema, rezolutia lui Verhofstadt a fost aprobata cu un scor foarte strans: 283 de voturi pentru, 269 impotriva si 83 de abtineri. Si aceasta, in conditiile in care foarte multi deputati din tari non-euro, inclusiv Romania, au votat impotriva ei indiferent de culoarea politica. Adina Valean, Monica Macovei, Daciana Sarbu si Claudia Tapardel sunt cativa dintre europarlamentarii care au luat pozitie publica impotriva rezolutiei lui Verhofstadt.
***
O Europa cu mai multe viteze este un scenariu care circula in cancelariile europene de mai multi ani, dar a prins contur odata cu votul pentru Brexit al cetatenilor din Marea Britanie, remarcă Hotnews.ro. Astfel, in incercarea de a defini liniile de dezvoltare pentru UE fara Marea Britanie, liderii europeni sondeaza terenul si pentru aplicarea scenariului pentru Europa cu mai multe viteze. Principala linie de demarcatie intr-o Europa cu doua viteze ar fi intre Grupul de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia) si restul statelor membre, cu statele est-europene opuse unei integrari mai profunde, adepte ale unei recastigari a suveranitatii cedate partial catre Bruxelles. Anul trecut, Romania si-a anuntat intentia de a ramane alaturi de nucleul dur al UE prin vocea presedintelui Klaus Iohannis si a premierului de atunci, Dacian Ciolos. Actualul premier, Sorin Grindeanu, a anuntat in intalniri cu oficiali europeni (Donald Tusk si Jean Claude Juncker la Bruxelles, premierul maltez Joseph Muscat la Bucuresti) ca Romania sustine acelasi punct de vedere, al unei "Uniuni consolidate, bazată pe coeziune, solidaritate și în spiritul valorilor fundamentale".
