Pe aceeași temă
Ultimul raport al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol, separat de AIE, vorbește de asemenea despre o criză energetică mondială în care cererea de materii prime energetice va depăși cu mult oferta.
Fatih Birol, într-o conferinţă privind energia la Sydney, a prezentat o prognoză aproape apocaliptică pentru ceea ce ar putea urma: „Posibil să nu fi văzut ceea ce este mai rău...Aceasta (criza energetică – n.r.) afectează întreaga lume.”
El a explicat că întregul sistem energetic global se fracturează, din cauza mai multor factori, incluzând aici și geopolitica, precum invadarea Ucrainei de către Rusia.
„Și drept urmare, vedem că întregul sistem energetic trece printr-o criză. Prețurile petrolului, gazelor naturale, cărbunelui și energiei electrice, toate urcă până la cer. De ce? Foarte simplu. Rusia, țara care a invadat Ucraina, este cel mai mare exportator de petrol și gaze naturale din lume", a explicat Birol.
Birol a mai spus că iarna în Europa va fi „foarte, foarte dificilă”, adăugând că aceasta va avea implicații severe pentru economia mondială.
Pe lângă avertismentul lui Birol, primul raport care conține prognoza OPEC privind piața petrolului în 2023 arată că nu va fi nicio îmbunătățire, iar producția de țiței ar trebui să crească, chiar dacă majoritatea din cei 15 membri ai organizației pompează deja aproape sau la capacitate maximă. OPEC se așteaptă ca creșterea cererii globale de petrol să depășească oferta potențială cu 1 milion de barili pe zi (bpz) anul viitor.
Prognoza pentru anul 2023 indică faptul că sincopele în aprovizionare vor persista, iar majorarea producției de petrol de care este nevoie cu disperare este problematică (grupul se confruntă cu mari probleme din cauza anilor în care au lipsit investițiile și instabilitatea politică ale unora dintre membrii săi).
CEO-ul Shell Plc, Ben van Beurden, a avertizat luna trecută că lumea se confruntă cu o „piață din ce în ce mai strâmtorată” și cu o „perioadă turbulentă”, deoarece OPEC are o capacitate neutilizată mai mică decât se estima inițial.
Președintele american, Joe Biden, urmează să efectueze o vizită în cursul acestei săptămâni în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite pentru a obține o creștere a producției de petrol. Decizia ar putea fi anunțată la următoarea reuniune a OPEC din 3 august.
Dar chiar și dacă Biden va convinge OPEC să crească producția de țiței, blocajele majore ale rafinăriilor sunt structurale și ca urmare și creșterea producției de produse rafinate va fi foarte dificilă.
În cel mai defavorabil scenariu anticipat de departamentul de analiză al băncii JP Morgan se arată că în cazul în care Rusia își va reduce drastic exporturile de țiței, prețul petrolului Brent, disponibil în Europa, va ajunge la 190 – 380 de dolari pe baril.
În prezent, în contrast cu avertismentele și prognozele defavorabile a ale piețelor globale de energie, prețul petrolului Brent a scăzut marți sub pragul de 100 de dolari barilul din cauza temerilor reapariției epidemiei de Covid-19 în China, ceea ce ar putea duce la multiple lock-down-uri la care se adaugă îngrijorările legate de o recesiune la nivel mondial.
Ca să încheiem pe un ton optimist, șeful AIE a declarat la aceeași conferință din Sydney că criza energetică ar putea fi un motor pentru tranziţia spre surse de energie durabile.
Și secretarul american pentru energie, Jennifer Granholm, a declarat la același forum că războiul din Ucraina a demonstrat importanţa trecerii la surse de energie alternative pentru a opri dependenţa de combustibilii fosili ruseşti. “Vrem şi trebuie să trecem la o energie curată”, a declarat ministrul.
