Era Castro s-a încheiat. Parlamentul cubanez l-a ales președinte pe Miguel Diaz-Canel

Laurentiu Gheorghe | 19.04.2018

Adunarea Națională a Cubei (Parlamentul cubanez) a netezit miercuri calea pentru sfârșitul guvernării Castro, numindu-l pe veteranul Partidului Comunist, Miguel Diaz-Canel, drept unic candidat la cea mai înaltă funcție în stat, fiind și votat de altfel în cadrul ședinței de joi.

Pe aceeași temă

 

 

Această decizie a certificat faptul că Diaz-Canel, în vârstă de 57 de ani – pregătit vreme îndelungată pentru a prelua conducerea – îl va înlocui pe Raul Castro, actualul lider al statului, ce va încheia astfel  perioada de 60 de ani, cât Cuba s-a aflat sub controlul lui Fidel Castro (1959 – 2008), mort în 2016 la 90 de ani și a fratelui său, puțin mai tânăr, Raul (2008 -2018)

 

Încoronarea sa de către Adunarea Națională va marca momentul când prima oară după fuga lui Fulgencio Batista și preluarea puterii de către Fidel Castro la 1 ianuarie 1959, cineva care nu se mai numește Castro va conduce țara.

 

La momentul când Cuba face această tranziție importantă, relațiile cubanezo-americane se află la un nivel foarte scăzut. În afară de cooperări minore, în domenii ca antiterorismul și mediu, misterioasele îmbolnăviri în rândul personalului diplomatic nord-american prezent la Havana i-au permis administrației Trump să inverseze relaxarea din epoca Obama și să răcească relațiile dintre cele două state până la cel mai scăzut nivel de după 1970 când au fost restabilite legăturile bilaterale.

 

Alegerea lui Diaz-Canel era așteptată și marchează trecerea puterii spre o generație nouă, născută după revoluția comunistă din 1959. Dar noul lider este departe de a fi un reformator, fiind considerat o mână de fier, continuator al politicii din era Castro.

 

Se cunosc puține lucruri despre noul lider, chiar și în interiorul Cubei. S-a ridicat din rândurile Partidului Comunist și a avut o ascensiune constantă, de la secretar de partid în provincia Villa Clara până la președinte. Cele mai populare informații – probabil livrate de guvern pentru a-l descrie ca pe un om modest și modern – se referă la cum se deplasa cu bicicleta până la muncă în Santa Clara, capitala provinciei Villa Clara, folosește un iPad și este un fan Beatles și Rolling Stones. Dar, în ciuda propagandei, Diaz-Canel pare să fie croit după modelul Castro.

 

Spre deosebire de mai mulți pretendenți care doreau să fie succesorii fraților Castro, Diaz-Canel nu s-a făcut vizibil și a rămas loial partidului. O înregistrare recentă îl arată vorbind la o adunare populară împotriva activiștilor pentru drepturile omului și condamnă ambasadele străine pentru acțiuni „subvesrsive”, limbaj preluat direct din învățăturile lui Castro.

 

De mai mulți ani, națiunea testează mai multe libertăți economice și sociale, în timp ce s-a deschis politic și comercial spre Statele Unite în timpul administrației Obama.

 

Considerat un negociator bun și adeptul consensului, Diaz-Canel face parte din generația care a crescut în umbra revoluționarilor îmbrăcați în uniformele măslinii din anii 1980 – 1990. De aceea este de așteptat să ia decizii în concordanță cu gândirea comunistă a țării.

 

„Poți să îi vezi pe Raúl Castro și Díaz-Canel ca pe un mentor și discipolul lui”, spune Carlos Alzugaray, fost diplomat cubanez.

 

Nominalizații pentru Consiliul de Stat - cercul intim al conducerii țării – includ și primii politicieni de culoare ai Cubei nominalizați pentru funcția de prim-vicepreședinte și trei vicepreședinți femei.

 

Dar aproape la fel de importante sunt și numele celor din Consiliul de Stat de 31 de membri, care nu au fost rostite cu voce tare. Aceștia sunt niște veterani ai revoluției castriste, cum ar fi José Ramón Machado Ventura, care a luptat alături de frații Castro și Ernesto "Che" Guevara, legendarul marxist argentinian, erou al revoluției comuniste cubaneze.

 

Deși toți sunt strict loiali doctrinei de partid, cei relativ tineri din noul Consiliu sugerează o predare a ștafetei între generații, chiar dacă Raúl Castro, în vârstă de 86 de ani, va rămâne șeful atotputernicului Partid Comunist.

 

"Este foarte semnificativ. Aceasta arată că Raúl a reușit să scoată la pensie o mare parte din grupul octogenar ", a declarat Arturo Lopez-Levy, fost analist al guvernului cubanez și acum profesor de științe politice la Universitatea din Texas Rio Grande Valley. „Acești oameni au fost numiți pentru obediența lor față de partid. Dar acest lucru va întări poziția continuatorilor reformei, așa cum am văzut până acum. "

 

Fiul unui mecanic, Diaz-Canel a absolvit cursurile Universității Centrale din Las Villas, devenind inginer electronist înainte de a se înrola în armata cubaneză. Ulterior a profesat ca profesor de liceu poziție din care și-a început ascensiunea în Partidul Comunist.

 

În 1987, el a fost desemnat pentru a fi omul de legătură cu Nicaragua în timpul unei perioade instabile pentru națiunea din America Centrală, în timpul sprijinului acordat de SUA pentru guvernului anti-comunist contra rebelilor de stânga. El a devenit mai târziu primul secretar al partidului în statul său de origine, Villa Clara, în timpul "perioadei speciale" a Cubei, de la începutul anilor 1990, când prăbușirea Uniunii Sovietice a adus probleme majore economice și multe lipsuri populației.

 

El a devenit cunoscut ca un manager accesibil, eficient, care a ținut întâlniri impecabile îmbrăcat lejer în pantaloni scurți și tricou. El a arătat, de asemenea, ceva independență, rezistând, de exemplu, presiunii partidului de a închide un loc nou de întâlnire frecventat de homosexuali și lesbiene.

 

În anul 2009, Díaz-Canel a intervenit într-o dispută survenită cu un grup de tineri profesori de la Universitatea din Matanzas. Aceștia începuseră un blog - La Joven Cuba – pe care se scriau critici, comentarii și analize referitoare la politicile și personalitățile partidului comunist.

 

„Ne-am gândit mult timp, pregătindu-ne ce vom spune când va veni Diaz-Canel să vorbească cu noi”, a spus Harold Cárdenas, unul dintre profesorii implicați în blog. "Am pregătit discursuri mari, despre cum blogul nostru este valoros pentru societatea cubaneză. Dar, cum a ajuns la noi, primele cuvinte ale lui [Díaz-Canel] au fost: " De ce este nevoie pentru a continua să faci, ceea ce faci? Și cum pot ajuta? "

 

Profesorul Cárdenas este printre cei care văd noua funcție a lui Díaz-Canel ca pe o șansă pentru o schimbare în formă continuată.

 

"El are o abordare foarte diferită de ceea ce am văzut înainte", a spus Cárdenas. "În anii 1990, a fost unul dintre primii lideri cubanezi care folosesc un laptop, iar acum îl vedeți folosind tableta. Cred că Díaz-Canel poate aduce schimbări, păstrând totodată continuitatea sistemului nostru ".

 

„Va fi interesant de observat dacă (Diaz-Canel) va fi capabil să reziste presiunii acestei sarcini“, a punctat Paul Webster Hare, fost ambasador al Marii Britanii în Cuba, în prezent profesor de relaţii internaţionale la Boston, în Statele Unite.  

 

„Fidel şi Raul (...) nu au fost niciodată nevoiţi să-şi justifice poziţiile. Ei au condus Revoluţia şi nimeni nu le punea în discuţie «dreptul» de a fi conducători. Însă ei nu au creat un model democratic care să permită o schimbare. Aceasta este una dintre principalele dificultăţi cu care se confruntă Diaz-Canel în sarcina sa“, a adăugat el.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22