Pe aceeași temă
În Martie 2014, Uniunea Europeană a activat primul set de sancțiuni față de agresiunea Federației Ruse în Ucraina. Au fost luate atunci măsuri diplomatice și economice care includ interdicții de intrare în spațiul comunitar și înghețarea capitalului și a bunurilor deținute de oficiali ruși implicați în conflictul separatist din statul vecin. În locul unui summit G8 la Soci, în Rusia, a fost organizat unul G7 (fără ruși) în Bruxelles, în 4-5 Iunie 2014. De atunci, sancțiunile economice continuă să fie reînnoite la intervale de câteva luni. În Martie 2015, Consiliul European lega direct aceste sancțiuni de implementarea completă a acordurilor de pace semnate de Kiev și Moscova la Minsk. Dar cât mai e dispusă Uniunea să mențină starea de tensiune cu Federația?
Ultima reactualizare a sancțiunilor europene la adresa Moscovei a avut loc în 21 Decembrie, 2015, când Consiliul European a decis prelungirea măsurilor economice până la 31 Iulie 2016. Acestea vizează cu precădere sectoarele financiar, energetic și de apărare ale Rusiei. Treptat, însă, mai multe state comunitare au început să conteste mai mult sau mai puțin oficial compromiterea legăturilor economice cu Federația în dauna Ucrainei. Oficiali din diferite cancelarii au manifestat frustrare față de ritmul lent în care Kievul aplică reformele.
Ministrul german pentru Economie și Energie spunea într-un interviu pentru Bild că Berlinul își dorește să ajute la rezolvarea crizei din Ucraina, însă nu cu prețul îngenuncherii Rusiei. Semnalul este important, dat fiind cuvântul greu pe care Berlinul îl are în Uniune. La finalul lunii trecute, ministrul francez de Finanțe mergea în vizită la Moscova și dădea de înțeles că Parisul e dispus să susțină ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, în vara acestui an. Sunt declarații, însă vorbim despre doi dintre oficialii celor mai influente state din Uniune. În plus, pentru ca sancțiunile să fie prelungite ulterior lunii Iulie a acestui an, e nevoie de un vot luat cu unanimitate.
Grecia, Ungaria și Italia au comunicat de multe ori, pe diferite canale mai mult sau mai puțin oficiale, că ar susține ideea retragerii sancțiunilor impuse Rusiei, deși nu au votat în acest sens la niciunul din summit-urile europene la care a fost ridicată această problemă. Tot la început de an, un semnal venea și de la unul dintre cei mai puternici oameni ai momentului. Prezent la Forumul de la Davos, secretarul american de Stat spunea că Statele Unite ar putea ridica sancțiunile impuse (separat de cele ale UE) în decurs de câteva luni, în schimbul cooperării Moscovei cu comunitatea internațională în privința dosarului ucrainean.
Iar cum timpul avansează și ne apropiem de momentul în care UE va repune în discuție regimul de sancțiuni împotriva Kremlinului, informațiile par să indice o direcție neplăcută pentru integritatea externă a Uniunii și mai ales pentru statele est-europene care se află în proximitatea unei Rusii din ce în ce mai agresive. Potrivit unor surse UE citate de Radio Europa Liberă, subiectul sancțiunilor a fost ridicat în cadrul unei dezbateri interne inițiate în Ianuarie de șefa politicii Externe a Uniunii, italianca Federica Mogherini, dezbaterea gravitând în jurul unei posibile îmbunătățiri a relațiilor cu Federația. Mai mulți comisari europeni responsabili de portofolii care implică legături cu state din afara blocului comunitar au participat la dezbatere. Potrivit sursei citate, un oficial care a participat la întâlnire a spus că majoritatea comisarilor prezenți au fost sceptici în privința relaxării sau ridicării regimului sancțiunilor, în condițiile în care Rusia nu arată disponibilitate pentru a implementa acordurile de la Minsk și a permite Ucrainei să reia controlul asupra proprie granițe, în estul separatist al țării.
Într-un răspuns pentru Revista 22, purtătoarea de cuvânt pentru Politica Externă și de Securitate a Uniunii Europene a evitat să confirme informația prezentată de Radio Europa Liberă. “Măsurile economice sunt active până la finalul lunii Iulie pentru moment și sunt legate de implementarea deplină a acordurilor de la Minsk”, a spus Maja Kocijancic pentru 22.
De altfel, Federica Mogherini e recunoscută pentru simpatiile pentru Moscova. Anul trecut, un document susținut de italiancă sugera o abordare proactivă către Moscova, asta în timp ce separatiștii susținuți de Kremlin lansau o ofensivă în apropierea orașului Mariupol, punct strategic controlat de forțele guvernamentale ucrainene.
