Pe aceeași temă
Sondajul a fost realizat prin interviu față în față, în perioada 12 ianuarie – 6 februarie, așadar înainte de debutul scandalului prinind lucrările de adâncire a Canalului Bâstroe de partea ucraineană.
Pe de altă parte, 62% dintre români se arată optimiști în legătură cu viitorul UE și 34% sunt pesimiști – aproape de media europeană, se arată în eurobarometrul citat de G4Media.ro
De notat că relațiile dintre România și Ucraina au fost tensionate în ultimele decenii de câteva subiecte majore: disputa teritorială privind platoul continental din Marea Neagră (soluționată la Curtea de la Haga în favoarea României), transformarea canalului Bâstroe în canal maritim (cerută de Ucraina și respinsă de România) și asigurarea drepturilor pentru minoritatea românească din Ucraina.
Răspunsul UE la invazia rusă din Ucraina:
– 25% dintre români dezaprobă furnizarea de ajutor umanitar oamenilor afectați de război, cea mai mare proporție dintre toate țările membre UE, la mare distanță de următoarele două țări (Bulgaria – 15% dezaprobare și Slovacia 11% dezaprobare). Cea mai mică rată de dezaprobare este în Olanda, Lituania și Luxemburg (1%).
– Românii sunt fruntași și la rata de dezaprobare față de primirea în UE a refugiaților de război, cu 24% rată de dezaprobare, fiind întrecuți doar de cehi (26%). Urmează bulgarii și austriecii, cu rate de respingere de 19%. La polul opus sunt olandezii, danezii și finlandezii.
– Și furnizarea de sprijin financiar Ucrainei e dezaprobată de un număr mare de români: 35%. Rate mai mari de respingere sunt înregistrate doar în Slovacia, Bulgaria și Cehia.
– În ceea ce privește impunerea de sancțiuni UE asupra Rusiei, 67% dintre români le aprobă și 25% le dezaprobă. Țările în care rata de dezaprobare e mai mare sunt Slovenia, Ungaria, Grecia, Cipru, Slovacia și Bulgaria.
– Finanțarea de către UE a cumpărării de armament pentru Ucraina este aprobată de 55% dintre români și dezaprobată de 36%. Nouă țări membre UE au rate de dezaprobare mai mari decât România.
– Un răspuns relevant pe teme energetice arată că românii sunt penultimii în UE atunci când vine vorba despre reducerea propriului consum de energie, întrecuți doar de bulgari.
Încrederea în Uniunea Europeană: rezultate naționale
În 17 state membre ale UE, majoritatea respondenților declară că au încredere în UE (-1 punct procentual din vara anului 2022), cele mai ridicate niveluri fiind înregistrate în rândul respondenților din Danemarca (71 %), Portugalia (65 %), precum și în Lituania și Malta (64 % fiecare).
Ca urmare a acestor schimbări, încrederea este acum opinia majoritară în Croația, iar neîncrederea este acum opinia majoritară în Italia, Spania și Germania.
52% dintre români au încredere în UE, 39% nu au, iar 9% nu știu. România e la mijlocul clasamentului.
62% dintre români sunt optimiști în legătură cu viitorul UE, 34% sunt pesimiști.
Războiul din Ucraina opune vestul unit, țărilor non-occidentale
Un nou sondaj efectuat la nivel global arată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a consolidat „Occidentul”; cetățenii europeni și americani au multe puncte de vedere în comun cu privire la problemele globale majore.
Europenii și americanii sunt de acord că ar trebui să ajute Ucraina să câștige, că Rusia este adversarul lor declarat și că ordinea globală viitoare va fi, cel mai probabil, definită de două blocuri conduse de SUA și respectiv China.
În schimb, cetățenii din China, India și Turcia preferă încheierea rapidă a războiului, chiar dacă Ucraina va trebui să cedeze din teritoriu Rusiei.
Oamenii din aceste țări non-occidentale și din Rusia consideră, de asemenea, că apariția unei ordini mondiale multipolare este mai probabilă decât un aranjament bipolar.
Factorii de decizie occidentali ar trebui să țină cont de faptul că consolidarea Occidentului are loc într-o lume post-occidentală din ce în ce mai divizată; și că puterile emergente, cum ar fi India și Turcia, vor acționa în propriile condiții și nu vor să fie prinse într-o bătălie între America și China.
Constatările cheie ale acestui nou sondaj global efectuat în mai multe țări indică faptul că, la un an de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, SUA și aliații săi europeni și-au recâștigat unitatea și scopul comun. Dar studiul dezvăluie, de asemenea, un decalaj mare între Occident și „restul” atunci când vine vorba de rezultatele privind încheierea războiului și viziuni diferite cu privire la motivul pentru care SUA și Europa susțin Ucraina.
Sondajul a avut loc în perioada decembrie 2022 - ianuarie 2023 în nouă țări UE și Marea Britanie, precum și în China, India, Turcia, Rusia și SUA (țările CITRUS, pentru a folosi denumirea Universității din Oxford - Europa într-o lume în schimbare). Rezultatele sale sugerează că agresiunea Rusiei în Ucraina marchează atât consolidarea Occidentului, cât și apariția ordinii internaționale post-occidentale anticiptă de mai mult timp.
Cetățenii din țările non-occidentale au o preferință clară ca războiul să se încheie acum – chiar dacă asta înseamnă că Ucraina trebuie să renunțe la teritorii. În China, mulți dintre cei chestionați (42 la sută) sunt de acord că conflictul dintre Rusia și Ucraina să înceteze cât mai curând posibil, chiar dacă aceasta înseamnă că Ucraina acordă Rusiei controlul asupra unor zone de pe teritoriul său. Această dorință de a pune capăt războiului cât mai curând este și mai puternică în Turcia (48 la sută) și India (54 la sută). De remarcat, totuși, că aproape o treime dintre cetățenii din ambele țări ar prefera ca Ucraina să-și recâștige întreg teritoriul, chiar dacă asta ar însemna un război mai lung sau mai mulți ucraineni uciși sau strămutați.
