Pe aceeași temă
PSD, formaţiune populistă de stânga, este creditată cu 43% din intenţiile de vot, potrivit unui sondaj realizat la sfârşitul lunii noiembrie. Partidul Naţional Liberal (PNL), de centru-dreapta, ar urma să obţină 27% din voturi. Dacă sondajul se confirmă, PSD, care a ieşit de la guvernare în noiembrie anul trecut, după incendiul de la clubul Colectiv, soldat cu 64 de morţi, se va întoarce la putere, arată Euronews, preluat de News.ro.
Au circulat acuzaţii că măsurile de siguranţă au fost compromise la Colectiv din cauza corupţiei – clubul ar fi primit autorizaţie de funcţionare deşi nu respecta normele antiincendiu.
Promisiuni populiste
După demisia lui Ponta, a fost numit un nou Guvern, condus de independentul Dacian Cioloş. Într-un an de mandat, a implementat o serie de reforme care au fost creditate cu ameliorarea luptei anticorupţie din ţară.
Cu toate acestea, românii de rând nu au simţit beneficiile – statul nu a avut prea mult succes în recuperarea banilor de la cei condamnaţi pentru corupţie, explică Cristian Niţoiu, expert în politică la Aston University.
În consecinţă, principala temă în campania electorală a fost crearea de locuri de muncă, salariile şi ajutoarele sociale.
PSD se bucură de susţinerea tradiţională a unei mari părţi din populaţie, inclusiv a pensionarilor, şomerilor şi asistaţilor social, explică Niţoiu.
“Majoritatea oamenilor care tind să voteze pentru acest partid îşi doresc, într-o oarecare măsură, întoarcerea regimului comunist, într-o formă sau alta. PSD capitalizează aceste sentimente de nostalgie, promiţându-le că nu se va schimba prea mult”, a adăugat expertul.
“Când vine vorba de programele partidelor politice, această campanie nu a avut manifestele tradiţionale ale formaţiunilor care să acopere toate domeniile politice, care sunt importante în contextul românesc”, a avertizat şi Valentina-Andreea Dimulescu, cercetător pentru politică publică la proiectul european Anticorrp
“În schimb, s-au concentrat pe promisiuni populiste, precum reducerea taxelor şi cheltuielilor publice în acelaşi timp”, a adăugat ea.
Xenofobia
O altă temă electorală cheie a fost reprezentată de acuzaţiile că xenofobia ia amploare în ţară, ceea ce este ironic, ţinând că România este printre cei mai toleranţi membri UE.
Potrivit lui Niţoiu, xenofobia este bazată pe ipoteza tot mai vehiculată că problemele ţării – rata şomajului a fost de 5,8% în octombrie, una dintre cele mai scăzute din UE – sunt cauzate de faptul că “statul s-a vândut intereselor străine şi nu mai există oameni de afaceri români”.
“Un minus îl reprezintă discursul naţionalist şi orientat spre teoria conspiraţiei pe care îl afişează unii candidaţi”, a atras atenţia Dimulescu. “De exemplu, există o tendinţă tot mai accentuată către ştirile false şi inflamatorii despre influenţa lui Soros (George Soros, un investitor important în României – n.r.) asupra ONG-urilor, Guvernul tehnocrat şi în special noul partid politic Uniunea Salvaţi România, acuzându-l de finanţarea şi manipularea acestor grupuri împotriva intereselor României”, a adăugat ea.
Mai multe grupuri din societatea civilă
Matematicianul şi activistul Nicuşor Dan, care conduce Uniunea Salvaţi România, este nou-intrat în politică, dar ar urma să obţină susţinerea alegătorilor tineri sau care lucrează în străinătate.
Dan speră să repete, de această dată la nivel naţional, succesul de care s-a bucurat la alegerile locale, când a fost ales în Consiliul Local al Bucureştiului.
“Partidul nou creditat cu cea mai bună şansă de a intra în Parlament este Uniunea Salvaţia România, care reuneşte persoane de dreapta şi de stânga, activişti civici, oameni de afaceri şi chiar foşti membri ai cabinetului premierului Cioloş”, a explicat Dimulescu.
“Ceea ce face acest partid interesant este faptul că s-a format din mai multe grupuri din societatea civilă la nivel local, iar profilul şi mesajele sale s-au răspândit după ce a reuşit să obţină nişte mandate la alegerile locale din iunie”, a subliniat experta.
“Nicuşor Dan, preşedintele său, mizează pe cartea de outsider politic şi se concentrează pe promisiuni anticorupţie şi de integritate politică, criticând în acelaşi timp partidele politice pentru că nu sunt dispuse la reforme şi să guverneze ţara eficient”, a adăugat ea.
Liberalii
PNL, al cărui mesaj este destul de confuz, ar urma să formeze, însă, principala opoziţiei, potrivit lui Niţoiu.
Liberalii pledează pentru modernizarea statului şi pe lupta anticorupţie, dar au fost ei înşişi implicaţi în scandaluri de corupţie.
Printre alte partide aflate în cursă se află Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), despre care experţii spun că şi-ar putea uni forţele cu PSD pentru a forma următorul Guvern.
Băsescu
Un alt actor în campanie este Partidul Mişcarea Populară (PMP), proeuropean, conservator, dar cu politici economice liberale, al fostului preşedinte Traian Băsescu.
În condiţiile în care UE se confruntă cu crizele generate de Brexit şi de respingerea referendumului din Italia, România nu va fi, probabil, o sursă de îngrijorare, consideră Niţoiu.
NATO
PSD, favorit în sondaje, este “foarte bine integrat în modul de gândire transatlantic”, a dat el asigurări.
“Partidul (…) este unul dintre cei mai importanţi stâlpi au socialiştilor europeni, în ceea ce priveşte membrii Parlamentului European. A avut relaţii bune cu politicienii de la Washington şi vrea să fie proeuropean. Deci nu cred că s-ar schimba prea multe în ceea ce priveşte politica externă şi modul în care se comportă România în Uniunea Europeană”, a subliniat Niţoiu.
