`Exclusiv FIDESZ!` şi tutungeriile naţionale ungare (I)

Întreaga presă, dar și industria de publicitate  au resimțit măsura ca perversă, în prelungirea intențiilor deja învederate ale Guvernului Orbán: să țină mass-media sub control și să facă rost de bani prin supraimpozitarea firmelor străine și a multinaționalelor care fac profit „exagerat“.

Deşi alegerile parlamentare s-au încheiat în aprilie, capitala ungară este cotropită de ban­nere uriaşe cu imaginea lui Viktor Or­bán, însoţită de sloganul „Exclusiv FIDESZ!“. Ale­gerile europarlamentare au perpetuat afișajul, cu suc­ces: FIDESZ a obținut 52% din mandate, în contul po­pu­la­rilor europeni. Dublul sens al sloganului îi încurajează pe cei 60% care au votat în primăvară linia con­ser­va­toa­re şi îi deprimă pe cei­lalţi, care înţeleg că nu-i loc pentru ei sub soarele un­gar. E un peisaj cunoscut. România este, la rân­dul ei, invadată de bannere cât casa, din ca­re surâde şmecher Victor Ponta, însoţit, după caz, de câte un palid candidat la eu­roparlamentare, toţi foarte „mândri că sunt români“.

Noul Guvern Orbán s-a instalat bine dis­pus la Palatul Sandor, în 6 iunie. Cu ex­cep­ția agenției naționale de știri – MTI – și MTA, conglomeratul audiovizual de stat, mass-media n-au avut acces la învestire. Opoziţia şi presa intransigentă, cu glăs­cio­rul tot mai slab, declară că ministeriatul es­te pură faţadă, fiindcă deciziile se iau în grupul restrâns din jurul premierului, iar proiectele de lege le elaborează un fel de ONG bine finanțat. Dar opoziția, se știe, vorbește numai prostii...

În vreme ce „viktatura“ ciocnește pahare de cristal, în stradă, la Budapesta, se în­tâmplă lucruri. Peste 70 de televiziuni, ra­diouri, ziare, publicații online au protestat prin pagini albe și încetarea emisiei pen­tru 15 minute împotriva proiectului de le­ge care impune o taxă de pâ­nă la 40% veniturilor din publicitate. E vorba de dij­muirea banilor din care tră­iesc mediile private. Pri­mul vizat ar fi RTL Klub, par­te a trustului Ber­tel­s­mann, care ar trebui să plătească o taxă de aproape 15 milioane de euro pe an, mult peste profitul său anu­al, ceea ce afectează nu doar afacerea în si­ne, ci și gradul său de independență. Că se urmărește intimidarea RTL nu e doar o su­poziție: secretarul de stat János Lázár declara public că „RTL amenință țara, îi șan­tajează pe telespectatori și pe oa­me­nii politici. Ar fi bine ca acest lucru să-l fa­că acasă, în Germania, nu în Un­ga­ria!“. Următoarele victime ale taxei, după cuantumul încasărilor din reclame, ar fi MTM-SBS, care deține TV2 - subiect al unor tranzacții misterioase cu iz politic, con­form Hungarianspectrum -, apoi Sa­noma Media, Hir TV și Ringier. Nici pro­viderii de Internet nu scapă: cel mai lovit va fi Chello Central Europe, cu extensii asu­pra veniturilor încasate din publicitate de Google și Facebook. Iată de ce au par­ti­cipat la protest și companii media con­siderate fidele partidului de guvernământ, cum sunt Hir TV, de unde și-a recrutat gu­vernul purtătorul de cuvânt, precum și cotidianul Magyar Nemzet.

„Cu această taxă, s-a terminat cu li­ber­tatea presei în Ungaria“, a declarat An­drás Rudas, directorul RTL Klub, citat de AFP. Întreaga presă, dar și industria de publicitate au resimțit măsura ca perversă, în prelungirea intențiilor deja învederate ale Guvernului Orbán: să țină mass-media sub control și să facă rost de bani prin su­praimpozitarea firmelor străine și a mul­ti­naționalelor care fac profit „exagerat“. Le­gea Presei atât de criticată de Comisia Eu­ropeană, retragerea licenței Klubradio, scan­dalul recent iscat de presiunile po­li­tice care au dus la demiterea redactorului-șef de la Origo, publicație online deținută de Magyar Telekom, subsidiar al Deutsche Telekom, fac plauzibilă imaginea unei pu­teri autoritare, tentate să controleze totul. Începând din 2010, guvernul a luat măsuri drastice de taxare a veniturilor „excesive“ în comunicații, precum și în domeniile ener­getic și bancar. Ce-i drept, con­vin­gerea că băncile se înfruptă abuziv din ba­nii clienților este tot mai frecventă în Eu­ropa, iar procesul privind calculul cre­di­telor în valută câștigat la CEDO de un ce­tățean maghiar ar putea avea efect în toa­te statele UE. Cu un mesaj la limita na­ționalismului radical (zona radicală fiind cedată partidului Jobbik din motive de poziționare strategică), FIDESZ reușește să justifice în fața electoratului discursul și măsurile antieuropene, făcând accep­ta­bilă apropierea de Putin, la nici 25 de ani de la ieșirea tancurilor sovietice din Un­ga­ria. Sfătuit de o echipă de PR americană, Viktor Orbán găsește mereu explicații cre­dibile pentru popor. Anul trecut a devenit monopol de stat vânzarea țigărilor, cu ar­gumentul diminuării fumatului și al grijii pentru sănătatea neamului. Tutungeriile au primit rangul de „prăvălii naționale“, pavoazate în roșu-alb-verde, culorile dra­pelului ungar, standardizate și riguros con­trolate prin licențe de stat. O nouă po­si­bilitate de a recompensa clienți politici cu o afacere sigură.

Nici societatea civilă nu zburdă cum vrea. După ce un ministru nor­vegian a declarat că Ungaria se în­de­părtează de valorile eu­ropene, o serie de ONG-uri finanțate de Fon­dul Civic Norvegian, suspectate de a avea legături cu opoziția de stânga, au fost verificate de autorități. Mesajele recente ale politicii externe ungare sunt cel puțin provocatoare. În vreme ce Ucraina e tea­tru de război, iar SUA și Uniunea Eu­ro­peană caută soluții diplomatice,Viktor Orbán pune gaz pe foc cerând autonomie pentru minoritatea maghiară din Trans­car­patia. //