Pe aceeași temă
Alegerile parlamentare pentru Duma de Stat, Camera inferioara a Federatiei Ruse, au fost castigate de partidul proprezidential Rusia Unita, cu 64,1%. Presedintele Vladimir Putin ocupa pozitia 1 pe lista de candidati ai acestui partid. Pe locurile urmatoare s-au clasat Partidul Comunist condus de Ghenadi Ziuganov, cu 11,6%, Partidul Liberal Democrat al ultranationalistului Vladimir Jirinovski (8,2%) si Rusia Justa, condusa de Serghei Mironov, presedintele Consiliului Federatiei, Camera superioara a parlamentului rus, cu 7,8%. Celelalte 7 partide inscrise pe buletinele de vot nu au depasit bariera de 7 procente pentru a intra in parlament.
Partidele democratice si proeuropene Iabloko si Uniunea Fortelor de Dreapta au obtinut 1,6 si, respectiv, 1 % din voturile exprimate.
In Duma de Stat se formeaza o majoritate covarsitoare loiala lui Vladimir Putin compusa din deputatii Rusiei Unite (315 mandate), ultranationalistii condusi de Jirinovski (40 mandate) si reprezentantii Rusiei Juste (38 deputati). Doar deputatii comunisti (57) pot fi considerati, chiar daca nu pe deplin, ca formand opozitia parlamentara. Cu toate acestea, dupa anuntarea primelor rezultate preliminare, Boris
Grizlov, liderul Rusiei Unite, a promis ca partidul pe care-l conduce nu va schimba Constitutia, folosindu-se de majoritatea absoluta pe care o detine in Duma.
Partidul Comunist, Uniunea Fortelor de Dreapta si Iabloko au anuntat ca vor contesta rezultatul alegerilor - iar comunistii cer insistent repetarea lor -, acuzand grave abuzuri comise de administratie in timpul desfasurarii scrutinului. Institutia OSCE specializata in monitorizarea alegerilor nu si-a trimis reprezentantii, ca urmare a piedicilor puse de autoritatile de la Moscova. Doar Adunarile Parlamentare ale Consiliului Europei si OSCE au avut observatori la scrutinul din 2 decembrie. Seful misiunii APCE si-a declarat
ingrijorarea fata de viitorul democratiei in Rusia, acuzand absenta separarii puterilor. Göran Lennmarker, presedintele Adunarii Parlamentare a OSCE, a declarat luni, 3 decembrie, la Moscova, ca alegerile din Rusia nu au corespuns criteriilor si standardelor OSCE si ale Consiliului Europei. Comisarul UE pentru afaceri externe, Benita Ferrero-Waldner, a criticat autoritatile de la Moscova pentru incalcarile drepturilor si libertatilor fundamentale, iar SUA au solicitat Kremlinului sa cerceteze acuzatiile de fraudare a alegerilor.
Rusia este o republica prezidentiala. Parlamentul rus are atributii si puteri limitate. Transferul de putere de la Kremlin, din martie 2008, in urma consumarii celui de-al doilea mandat de presedinte al lui Putin, face ca alegerile parlamentare sa trezeasca un interes mai mare ca de obicei. Victoria zdrobitoare a Rusiei Unite se
inscrie foarte probabil in scenariul pregatit de Kremlin in vederea transferului de putere. La 17 decembrie, Rusia Unita urmeaza sa anunte public numele candidatului pe care-l va sustine in alegerile prezidentiale. Atunci se va clarifica misterul care planeaza inca asupra numelui succesorului lui Putin.
Cand vine vorba de frauda electorala, ipocrizia e aceeasi si in Est, si in Vest
Rusii l-au dispretuit pe Boris Eltin pentru haosul si coruptia din anii ‘90. Putin este admirat pentru ca a facut ordine. Avand experienta katastroikai din timpul lui Eltin, foarte apreciata de occidentali, putini rusi isi fac griji cu privire la modul in care Putin a ajuns la aceste rezultate. Cand vad opozitia imbratisata de ambasadele si ONG-urile occidentale, rusii se tem ca vrem sa stergem cu buretele progresele lui Putin din economie si sa reinstalam haosul.
Vesticii il vad pe liderul opozitiei, Garry Kasparov, ca pe un campion la sah, dar rusii si-l amintesc ca pe cel care a propus modelul "baronului-talhar" al capitalismului.
Ce e si mai rau e ca Garry Kasparov isi da mana la demonstratii cu Eduard Limonov de la national-bolsevici, care este atat de extremist incat, in comparatie cu el, Vladimir Jirinovski pare liberal. Opozitia din Rusia este atat de nepopulara, incat poate ca Putin ar fi trebuit sa fraudeze sistemul electoral ca sa le lase rivalilor sai cateva posturi. Orice parlament care se respecta are partea lui de oameni incomozi. (Mark Almond, The Guardian, 28 noiembrie 2007)
Incertitudini postelectorale
In timpul campaniei pentru alegerile de ieri, Putin a semnalat foarte clar ca intentioneaza sa isi "influenteze" succesorul. Consilierii Kremlinului au prezentat votul de ieri ca pe un referendum asupra presedintelui, nu doar ca pe un simplu vot de alegere a parlamentului. Toate acestea pregatesc scena transformarii lui Putin intr-un lider national, un fel de figura tutelara a natiunii.
Dar Putin este mult prea constient de faptul ca singura persoana cu putere executiva reala in Rusia este presedintele. Intr-adevar, in timpul celor 8 ani ca presedinte, el a facut totul pentru a restabili verticala traditionala a puterii in Rusia - abolind scrutinul de alegere a guvernatorilor regionali si restaurand influenta Kremlinului asupra tuturor aspectelor vietii rusesti.
Desi victoria electorala de ieri ii confera lui Putin o autoritate morala, totusi succesorul sau este cel care va detine controlul "butonului nuclear". Tot succesorul sau este cel care va controla politica externa si de aparare si va reprezenta Rusia la summit-urile G8.
Semnele unui razboi de clan intre factiunile elitei birocratice sunt deja evidente. Ramanerea lui Putin nu poate decat sa inrautateasca lucrurile, administratia fiind obligata sa aleaga intre doua surse rivale de putere si patronaj.
Nici macar apropiatii lui Putin nu stiu ce se va intampla. Pana acum, Putin a esuat in alegerea unui succesor. Putin, un fost agent KGB, pare sa aiba o neincredere patologica in cei din jurul sau, chiar si in cei care ii jura credinta totala.
La inceputul acestui an, parea ca Serghei Ivanov - un radical, fost ministru al Apararii si un fost spion KGB - era alegerea sa pentru cea mai inalta functie. Acum, se pare totusi ca Ivanov si-a spulberat sansele. Nu este clar de ce.
Campania pentru alegerile prezidentiale din 2 martie incepe saptamana aceasta. Dar, pana in prezent, Rusia Unita nu si-a anuntat candidatul. Un posibil scenariu este acela ca Putin il va sprijini pe Viktor Zubkov, 66 de ani, actualul prim-ministru al Rusiei, sa devina presedinte, pentru ca, dupa doua-trei luni de mandat, acesta sa se retraga din "motive de sanatate", permitandu-i lui Putin sa revina la un anume moment in vara. Un alt scenariu implica o criza majora in planul politicii externe, precum un atac al SUA impotriva facilitatilor nucleare iraniene. In cazul acestui scenariu, Putin castiga un referendum convocat de urgenta, care ii va permite sa-si continue mandatul. Insa ambele scenarii implica si riscuri semnificative. (Luke Harding, The Guardian, 3 decembrie 2007)
Rulada ruseasca
Fara indoiala ca sustinatorii lui Putin ar fi castigat, oricum, majoritatea in parlament. Putin este, cu siguranta, un tip popular, dar aceasta nu este democratie, nici macar o versiune tipic ruseasca a acesteia. Este o parodie a democratiei, regizata de un nucleu format din membrii fostei Securitati si lideri din domeniul afacerilor, pe care Putin i-a instalat la Kremlin pe parcursul ultimilor opt ani. Scopul acestora este sa-i ofere lui Putin un "mandat moral", astfel incat sa poata ramane la putere, in ciuda prevederilor constitutionale care ii interzic sa candideze la functia de presedinte pentru mai mult de doua mandate consecutive.
Totusi, cum ar putea sa puna acest plan in aplicare? Daca va elimina, asa cum a promis, amendamentul constitutional care i-ar permite sa candideze pentru un al treilea mandat, are doua optiuni: sa instaleze in fotoliul de presedinte, la expirarea mandatului sau din martie, o marioneta precum actualul prim-ministru, pentru a redeveni el insusi presedinte dupa patru ani (sau chiar mai devreme, in cazul in care premierul "s-ar imbolnavi"), sau sa transfere prerogativele presedintelui unei alte functii create special pentru el.
Oricare dintre scenarii reprezinta un pericol imediat pentru intregul mapamond. Putin se afla deja in centrul unui deprimant cult sovietic al personalitatii, care impiedica orice implicare din partea parlamentului sau critici aduse judecatii sale in ceea ce priveste problemele internationale vitale, cum ar fi, de exemplu, viitorul provinciei Kosovo sau programul de neproliferare a armelor nucleare in Iran. Este foarte posibil ca, cu cat va ramane mai mult la putere in conditiile actuale, cu atat sa se izoleze mai mult de restul lumii. Intre timp, ceea ce a mai ramas din cultura politica a Rusiei va continua sa se atrofieze, astfel incat, atunci cand nevoia de schimbare va deveni stringenta, sansele pentru o tranzitie domoala se vor fi micsorat de mult. Acest moment ar putea veni mult mai curand decat se crede. Putin trebuie sa-si foloseasca popularitatea pentru a schimba tara in bine, si nu pentru a-si impune propriile dorinte. Puterea va fi in mainile succesorului sau, uns in functia de presedinte, insa raspunsul la intrebarea daca cei asemenea lui Putin sunt doar o etapa nefireasca in istoria Rusiei sau cei care vor conduce tara in secolul XXI va veni in anii ce vor urma. (The Times, 3 decembrie 2007)
Triumful partidului ridica intrebari asupra planurilor lui Putin
Atitudinea lui Putin de a nu-si dezvalui public intentiile dupa finalizarea mandatului sau a generat lupte in interiorul Kremlinului si a produs un val de teorii conspirationiste intr-o tara care nu are nevoie de acestea. O parte dintre aliatii sai l-au rugat sa gaseasca portite legale pentru a ramane presedinte. Altii au speculat ca va instala ca presedinte un apropiat de incredere, pe care il va manevra sau il va forta sa demisioneze dupa cateva luni, pentru a reveni. (Se presupune ca orice candidat sprijinit de Putin va castiga presedintia.)
Incertitudinea legata de succesiune reprezinta o provocare nu numai pentru presedintele Bush, dar si pentru oricine ii va urma la Casa Alba. Administratia Bush are deja o relatie destul de tensionata cu presedintele Putin, din cauza arogantei sale si cresterii puterii economice a Rusiei (datorata vastelor sale rezerve de petrol).
De sute de ani, autoritatea in Rusia a emanat de la varful ierarhiei politice, fie ca vorbim de tar, de secretarul general al Partidului Comunist sau de presedintele Rusiei. Acum poporul se intreaba cui sa incredinteze loialitatea sa: lui Putin sau persoanei care il va inlocui? Anumiti kremlinologi au speculat ca, atunci cand mandatul sau va expira, puterea lui Putin inevitabil se va diminua. (Clifford J. Levy, The New York Times, 3 decembrie 2007)
Traducere si adaptare de C. Spatarelu, O. Manea, A. Soviany, I. Racheru
